În Centru (Teodor Tita)

Azilele groazei și viitorul politic al Gabrielei Firea.

Nu voi fi, dar 2025 va fi totuși anul unei schimbări majore a României din punct de vedere politic. Vom avea guvern, parlament și președinte noi. Chiar dacă multe dintre nume sunt vechi (e inevitabil), dinamica relațiilor dintre principalii actori va fi cu totul diferită. Și în această nouă configurație nimeni nu este mai important decât președintele României. Am discutat cu profesorul Cristian Preda despre cum ar putea arăta țara sub mandatele celor mai importanți dintre candidați.

În episodul ăsta, Vlad Tăușance calculează ce resurse ar fi necesare pentru un partid nou. Se discută un pic despre eșecul stângii non-PSD și despre sărăcie. Apoi se propune un raport privind tranziția similar raportului Tismăneanu de condamnare a comunismului. Se menționează, în mod curios, și multe nume de supermarketuri. Spre final, Teo vrea să știe dacă Vlad e optimist.

Sociologul Barbu Mateescu se întoarce pentru o discuție despre crize locale și internaționale. Exagerăm atunci când vorbim despre ele? Vedem crize acolo unde nu sunt?  

Și, shh,  vorbim un pic și despre SRI.

Sezonul al doilea is loading.

România, varianta Ciolacu

Un personaj mai degrabă placid, actor care suplinește absența talentului cu multă muncă, noul premier al României a venit la Palatul Victoria într-o perioadă complicată. Presat de dificultăți economice, de un partid care cere tot mai mult acces la resurse, de parteneri de coaliție un pic resentimentari și un pic temători și de o opoziție tot mai îndrăzneață, Marcel Ciolacu trebuie să găsească un punct de echilibru între toate astea. Și vin patru rânduri de alegeri.

Barbu Mateescu și Teodor Tiță discută în episodul ăsta despre șansele de reușită ale cabinetului Ciolacu.

Cine sunt votanții lui Mircea Geoana ———- in episodul de azi discutăm despre un sondaj care îl plasează pe Mircea Geoana în topul posibililor candidați pentru prezidențialele de anul viitor. Apoi ne oprim asupra unor propuneri de referendum ale AUR - una stranie alta zombie (Coaliția pentru Familie se întoarce).

Pentru români, Republica Moldova e un teritoriu mai degrabă straniu, aflat undeva la granița dintre istorie și necazuri curente. Uneori existența Moldovei, cu multele și complicatele ei probleme funcționează și ca avertisment pentru România. E ceea ce ar fi putut fi de partea asta a Prutului dacă proverbialul noroc istoric românesc ar fi refuzat să se facă simțit în ultimii 30 de ani. 

Dar Moldova e un pic mai mult. Despre multele fețe ale Moldovei am povestit cu  Lina Grâu, una dintre principalele voci ale Radio Europa Liberă din Chișinău.

Elena este o voce puternică a societății civile din România. A fondat Funky Citizens acum 8 ani, iar de atunci ia pulsul comunităților din țară, pornind de la premisa că oamenii sunt mult mai inteligenți decât îi credem la prima vedere, iar lucrurile se mișcă la firul ierbii. Crede că e greu pentru România să ardă etapele în a obține o o voce mai puternică a cetățenilor, dar că mergem în direcția cea bună ca țară. Simte că Bucureștiul e un oraș cam neiubit și o frustrează că nu s-a ridicat până acum la adevăratul său potențial de capitală. A fost un moment în care Teo a provocat-o să citească din jurnal, dar a ajuns să afle ce a bucurat-o recent și cum visează să fie iar pe un aeroport.

Regizorul Florin Iepan nu se ferește de subiecte complicate.  Abordează teme inconfortabile (masacrul săvârșit de armata română la Odesa, de exemplu) cu convingerea că poveștile trebuie spuse, dar concluzia aparține fiecăruia. Când nu regizează, Florin Iepan își antrenează spiritul civic încercând să scoată cultura din geografia-clișeu în care a fost izolată. Caravana Rod pe care o organizează a ajuns în orașe fără cinematografe și sate în care singura formă de contact cu arta e televizorul.

Despre cum funcționează relația centru-periferie despre riscurile, victoriile și ratările pe care ea le presupune într-un episod care face parte dintr-o serie de discuții despre și cu Timișoara 2023 Capitală Europeană a Culturii, cu sprijinul Centrului de Proiecte.

O discuție despre viteza și logica cu care se dezvoltă România, despre câștigătorii și pierzătorii acestei curse în care nu toată lumea poate ține pasul. Ajungem, evident, și la politică.   

Dani Sandu este sociolog, cercetător la Departamentul de Științe Sociale și Politice al Institutului Universitar European. Anterior a lucrat pentru Banca Mondială și Comisia Europeană. A activat și activează în societatea civilă, iar în lista sa de preocupări se află doctrinele politice, moștenirea regimurilor autoritare (în special cele comuniste) și grupurile marginalizate.

Florin Chirculescu a fost pentru multă vreme cunoscut drept Sebastian A Corn. Sub acest al doilea nume a publicat mai multe romane SF. A câștigat Premiul pentru Debut European la Euroconul de la Glasgow din 1995, după care Marele Premiu al Editurii Nemira din 1997 pentru romanul „Să mă tai cu tăișul bisturiului tău, scrise Josephine”.

A fost redactor șef al unei reviste de SF și continuă să publice într-un ritm foarte alert. Nu e clar când găsește timp să scrie așa de mult și de bine, dat fiind că e și medic primar specializat în chirurgie toracică și, din când în când, lider de sindicat.

Florin are, așadar, luxul de a putea schimba, ori de câte ori dorește, perspectiva.

Teo crede că măcar una dintre cărțile lui Florin - „Greva păcătoșilor” (2019) -  ar trebui introdusă în manualele școlare. Ar fi putut să îi spună asta în timp ce înregistrau episodul, dar nu a făcut-o.

Dan Perjovschi a fost și este implicat în cauze civice și politice încă de la debutul democrației românești. Aproape toate desenele lui sunt comentarii sociale și critice la adresa actualității. Spre deosebire de alți artiști români, nu se ferește să comenteze evoluții și tendințe internaționale. Dar în conversația asta vorbim mai mult despre România.

Episodul al doilea al conversației cu Teo (Claudiu Mihai Teohari).

Un stand-up comedian e un om mai serios decât ați putea bănui. O să vă lămuriți de ce ascultând primul dintre cele două episoade în care este invitat Claudiu Mihail Teohari, mai bine cunoscut ca Teo. Atât de cunoscut încât această prezentare ar fi putut să lipsească.

Care e legătura dintre Călin Georgescu, Zelea Codreanu și Petrache Lupu? Află din episodul al doilea de concluzii ale unui an pe care niciun profet n-a reușit să îl prevadă.

Nu există nimeni care să poată pretinde că a văzut din timp haosul electoral și instituțional de la finalul lui 2024. Împreună cu Barbu Mateescu încercăm să înțelegem. Atât cat se poate acum. O discuție despre resorturile opiniei publice și o tentativă de a schița un portret al lui Călin Georgescu.

O discuție cu profesorul Bogdan Glăvan despre crize actuale și trecute și despre cât de liberală e România.

În episodul ăsta se va vorbi mult despre alegeri. Alegeri locale dar și alegeri personale. Se va vorbi și despre identitatea aleasă vs cea primită.

Teo face cumva legătura dintre Iisus și primarul din Deveselu iar, spre final, Gelu povestește un pic din istoria complicată a familiei lui. E ceva ce vrei să auzi. Fie și numai pentru întrebările cu care rămâi după.

Un pic de sarcasm și un pic de empatie. Un pic de încăpățânare și un pic de dubiu. Suflet urban intr-un oraș fără suflet sesizabil. Ea e Zamfi și de mulți ani se ocupă de Bucuresti

Semnătura Codruței Simina o găsiți pe PressOne unde scrie despre mai ales despre dezinformare. Sub toate formele ei. Și nu sunt puține. Războiul pentru mințile și sufletele românilor se duce și așa, cu minciuni, cu jumătăți de adevăr sau cu raționamente contorsionate la limita dintre fantastic și plauzibil. 

Codruța este și autoarea newsletter-ului „Misreport”, unul din puținele instrumente utile pentru clarificarea modului în care se formează opiniile în spațiul nostru public. Citindu-l, realizezi că multe din lucrurile absurde pe care le auzi sau le vezi au explicații cât se poate de raționale. Iar una dintre ele e manipularea.

Ce s-ar mai putea spune despre unirea Transilvaniei cu Regatul României astfel încât conversatia să nu alunece în exasperantele locuri comune cu care ne-am obișnuit la fiecare aniversare? Ei, bine, multe. 

Iar Gabriel Rustoiu, directorul Muzeului Național al Unirii din Alba Iulia e persoana potrivită pentru a da un pic de culoare și multe informații relevante despre un eveniment care merita mai mult decât clisee patriotice și patriotarde.

Consultanții politici sunt oameni care vorbesc rar în public. Munca lor se vede în deciziile de comunicare și în politicile publice ale clienților lor: partide, guverne, lideri sau viitori lideri de toate culorile. Despre cum arată viața unui consultant român aflați mai multe de la Cătălin Dumitru, unul dintre fondatorii și partenerii Kensington Communication.

Ați remarcat protestele? De la mișcări spontane prin birourile ANAF-ului și până la organizarea surprinzătoare a profesorilor, România pare să-și fi recăpătat gustul pentru mișcări revendicative și contestatare. Altfel decât cele legate de ordonanța 13 sau de 10 August. Pe fond de criză economică se excită altfel de nervi. Despre proteste și viitor, asadar, in episodul curent.

Împreună cu profesorul Cristian Preda continuăm analiza candidaților la alegerile prezidențiale. Ne oprim în acest episod la Marcel Ciolacu și la selecția de candidați ai opoziției

Trăim o perioadă de maxime tensiuni pe scena politică internațională, iar fricile se adună până la nivele care duc la densensibilizare. Discutăm astăzi nu doar despre acest context, dar și despre cum răspund tinerii la un asemnea climat, cum aleg ce cauză să suțină (în cazul în care o fac).

O prezentare formală a lui Paul Mureșan ar fi spune că este grafician și regizor de animație. Una elogioasă ar menționa că nu a luat încă toate premiile pe care le merită, dar e undeva un Oscar care îl așteaptă. 

Una potrivită ar spune că Paul, cu prezența lui fragil-expansivă, refuză stea în vreo categorie și dacă vreți să înțelegeți de ce, va trebui să ascultați episodul ăsta.

Noul sezon În Centru îl are ca invitat permanent pe sociologul Barbu Mateescu. În episodul doi discuția trece de la PIB și România vs Portugalia la Iliescu și tranziție.

Radu Jude nu are nevoie „Ursul de Aur” pentru a fi considerat unul dintre cei mai relevanți regizori români contemporani. Sigur, premiul câștigat anul acesta la festivalul de film de la Berlin ajută și el. 

Dacă e ceva care îl definește pe Jude atunci lucrul acela este o curiozitate intelectuală vie și o capacitate de aborda frontal subiecte inconfortabile. Privindu-le ai uneori senzația că asiști la o discuție de familie, îndelung amânată dar necesară. Și mai e ceva, Jude are umor. Cine a văzut deja „Babardeală cu bucluc sau porno balamuc” știe prea bine lucrul ăsta. 

Ascultându-l, rămâi cu senzația că, la 44 de ani și cu o filmografie importantă în spate, descoperi că, paradoxal, Radu Jude e totuși la începutul carierei. Încă mai are foarte multe de spus.

Primul episod e și o premieră. E înregistrarea unui Space (conversație live pe Twitter) cu Barbu Mateescu. Vorbim despre război, despre cum se raportează românii la el, despre situația dificilă a Moldovei și nu numai. 

Vor mai fi probabil și altele deci ne auzim și acolo la https://twitter.com/#!/jaunetom

Un episod în care discutăm despre moștenirea evreiască din România, dar și despre pericolele extremei drepte în vremuri în care democrația e în vizibilă retragere.

Un accident tragic intr-un loc de vacanța, neglijența criminală in sistemul medical, azile de bătrâni administrate de oameni lipsiți de umanitate. Văzută de undeva din afară, vara asta România pare in dezintegrare. Discuția din acest episod este despre tragedii evitabile și consecințele lor politice.

În Timișoara când spui Alin Rotariu spui festivalul Simultan și Jazz Updates. Pe primul la cofondat, pe al doilea l-a creat și coordonat. Toate astea vin din convingerea lui Alin că jazzul încă mai are ceva de spus, mai ales în orașul care a dat primul club de jazz de după Revoluție.

Continuam analiza politicii americane alături de Mihai Cernea și Radu Uszkai. E greu să nu vorbim un pic și despre primul tur al prezidențialelor românești. Spre final încercăm să ne dăm seama dacă liberalismul local și universal își poate recăpăta suflul.

Sorin Ioniță este, de ani de zile, una dintre principalele voci ale societății civile din România și Republica Moldova. De la începutul războiului din Ucraina eforturile sale s-au concentrat pe ajutorarea populației civile din țara vecină. Asta l-a ajutat să înțeleagă chiar mai bine decât o făcea înainte natura complicată a estului european, un tărâm unde puține lucruri sunt certe și și mai puține sunt explicate.

Președintele, drona și românii. Bâlbele stânjenitoare ale guvernului român au dat naștere mai multor întrebări decât faptele simple. Iar faptele sunt relativ binecunoscute: in drumul lor spre Ucraina, unele dintre dronele ucigașe ale Rusiei eșuează pe pământ românesc. De ce a negat guvernul aceasta realitate? De ce atât de ferm? De ce a revenit și, mai ales, ce efecte are acest spectacol al confuziei asupra populației și reputației României.

Despre nori negri trecuți sau viitori, libertate și victorii de etapă. Cât de mult înseamnă victoria lui Biden sau a Maiei Sandu pentru democrație și cât de mult ar trebui să ne bucure acești pași sunt câteva dintre gândurile cu care rămânem după discuția lui Teo cu Raimar Wagner, de la Fundația Friedrich Naumann din România și Republica Moldova.

Lupta pentru spațiul cultural independent este cu atât mai importantă acum, în 2021, la Timișoara, cu cât ne apropiem mai mult de ziua în care se dă startul unui an extrem de important, anul în care Timișoara devine Capitală Europeană a Culturii. Despre asta și despre povestea Auăleu și ce mai vrea Ovidiu să facă în Timișoara, povestim în noul episod În Centru. 

Minitremu înseamnă Laura Borotea și Gabriel Boldiș, cei care crează proiecte la intersecția dintre artă și pedagogie. Iar mai recent, reîntorși în Timișoara, cei doi au pus umărul la crearea unei comunități în Piața Traian.

Șerban „Shere” Marinescu este arhitect, activist și, ca mulți dintre noi, membru al mai multor familii urbane. La doi ani de la alegerile locale câștigate în capitală sub sloganul „Noul București”, am vorbit cu Shere despre nevoile, perspectivele unui oraș încă insuficient iubit.

O conversație cu Valeriu Pașa președintele Watchdog.md despre cum rezistă Republica Moldova în fața propagandei rusești, cum gestionează valul de refugiați moldoveni și cât de mare e pericolul de a se destabiliza.

Publicist și lider de opinie, Sorin Cucerai este una dintre cele mai lucide voci ale spațiului public românesc. În episodul de azi discutăm, evident, despre război, despre cum se comportă politicienii români sub vremuri și despre soarta liberalismului.

Dan Schwartz e cofondator și managing partner la RSM Romania, companie care se ocupă cu consultanța fiscală. Din poziția asta a avut ocazia să observe îndeaproape comportamentul antreprenorilor, companiilor și autorităților atunci când sunt supuse la stres. De aceea o parte din discuția din acest episod este despre reacția românească la situații de criză și despre posibila existență a darwinismului economic. Apoi Teo se întreabă dacă taxarea e furt (spoilers - e și nu e), iar Dan explică ce ar face dacă ar fi premier. 

PS Dacă vă place Dan, probabil veți dori să îl ascultați și la RFI România unde realizează “Ora de jazz”

Pentru funk însă, apăsați butonul “play” de aici.

De cele mai multe ori cumpărăm mai mult decât avem nevoie. Când își calculeaza profiturile companiile se gandesc doar la balanta contabila de maine. Insa resursele sunt finite iar stilul de viata sau de business are efecte pe termen lung. Uneori ireversibile. 

Dragoș Tuță-Mihaylov, fondatorul Ambasadei Sustenabilității în România crede că e posibilă o lume în care resursele pot fi administrate conservator-inteligent fără ca asta să afecteze calitatea vieții. Alegerea, crede Dragoș, este între utopie și singura lume posibilă.

Avantajul de a fi jurnalist zeci de ani de zile constă în capacitatea de a putea face corelații care merg în profunzime și ajută la o înțelegere mult mai bună a momentului.

Rodica Culcer este o astfel de jurnalistă. A lucrat la BBC și Europa FM, a condus știrile televiziunii publice în momente complicate și nu s-a ferit niciodată să își exprime ferm opinia atât despre meserie cât și despre societate.

Când nu o ascultați într-un episod de podcast, pe Rodica Culcer o puteți citi pe comuniutatealiberala.ro și în Revista 22

Într-un an în care ascensiunea populismului antidemocratic  e subiect zilnic de discuție, poate e vremea și pentru o conversație despre ce avem de apărat. Curentul centrist-liberal care a construit lumea în care trăim azi e atacat din toate părțile și se apără timid și ezitant. O face poate și pentru că spre deosebire de adversarii săi e un pic mai dispus să își accepte neîmplinirile, ratările dar mai reținut în a-și afirma victoriile. 

Mai are liberalismul, înțeles dincolo de sensul restrictiv al afilierii politice, lucruri de spus? 

Ar avea, cred invitații primului episod din noul sezon În Centru: Alexandru Gabor editor la comunitatealiberala.ro și fondatorul site-ului, Cristian Ghinea.

Radu Uszkai este cercetător la Centrul de Cercetare în Etică Aplicată din cadrul Universității București, profesor de filosofie la ASE. Pe fundalul unui război din ce în ce mai sângeros, cât timp lumea își ține răsuflarea pentru a înțelege mai bine încotro ne îndreptăm, Teo povestește în noul episod despre etică. Există un război etic? Cum se așează etica într-o lume inundată de imagini cu masacre din Ucraina? Află în 55 de minute de discuții care curg ca un fundal perfect pentru aceste zile. 

Nu e clar care e momentul în care occidentul a trecut de la avansarea cauzei liberale la apărarea ei, de la ofensivă la defensivă și de la certitudini la nesiguranțe. Cert e că lucrul ăsta s-a întâmplat. Azi, împreună cu restul lumii, ne întrebăm ce fel de Americă vom avea după alegerile prezidențiale din această toamnă. Discuția merge mai departe decât un răspuns, nici el foarte simplu, la întrebarea: Harris sau Trump? Pentru că indiferent de rezultat, dezbaterea va continua. Ce nu știm însă e pentru câtă vreme și cine va fi în defensivă.

Invitații acestui episod sunt Mihai Valentin Cernea, lector universitar la Academia de Studii Economice din București și membru al Centrului de Cercetare în Etică Aplicată al UniBuc și Radu Uszkai, profesor de filosofie și etică în afaceri la Academia de Studii Economice, cercetător al Centrului de Cercetare în Etică Aplicată și membru al Centrului de Analiză și Dezvoltare Instituțională Eleutheria.

De ce trebuie să ne intereseze știrile din Statele Unite? Cum trebuie să ne raportăm la o Chină expansionistă, efectele pandemiei și care e legătura dintre școală și birocrație. Teo se întreabă dacă există stânga și dreapta în România iar Barbu spune o poveste din Sudan.

Ca expert anticorupție, Codru Vrabie fost uneori martor alteori participant direct la multe dintre momentele importante care au marcat evoluția statului de drept în România. A făcut-o pasional și în același timp rațional. Asta îi permite să vorbească azi nu numai ca un cunoscător, dar și ca un om care poate găsi punctul acela de echilibru în care speranța și realismul pot conviețui.

Pride București a avut anul acesta probabil cea mai mare participare de cand seria de evenimente dedicate culturii queer a avut prima ediție. Altfel spus, asistăm la o deschidere tot mai mare a societății către comunitatea gay. Situația e confirmată parțial și de sondajele care măsoară atitudinea românilor față de evoluțiile din societate. 

Paradoxal, politicul - care ar trebui să fie sursa principală pentru o viziune incluzivă a viitorului pare mai degrabă blocat în trecut.

De ce e așa și ce ar putea urma am încercat să aflu de la Vlad Levente Viski, directorul executiv al Mozaiq, una dintre cele mai vizibile organizații dintre cele care militează pentru drepturile omului și, în special, ale comunității gay.

Andrei Colțea este antropolog și trăiește la Shanghai. Este autorul unei teze de doctorat despre persecuția religioasă în timpul regimului comunist din România și autorul “Complexifying Religion” un eseu care propune o definiție interdisciplinară a fenomenelor religioase, inclusiv politice (comunismul nord-coreean).

Zilele astea Andrei este profesor asociat la Universitatea din Shanghai și membru al comunității de business din oraș. E unul dintre occidentalii care încă mai lucrează în China, deși climatul local devine tot mai neprietenos cu străinii. Nu știe dacă va rămâne în China, dar lunga sa experiență acolo îi permite să observe îndeaproape schimbările rapide dintr-o societate suficient de complexă cât să fie aproape de neînțeles privită din afară.

Pandemie, inflație, război. Teodor Tiță revine să discute despre un an nebun cu invitații săi. 

Noul sezon În Centru îl are ca invitat permanent pe sociologul Barbu Mateescu. În primul episod facem un round-up al momentului și discutăm un pic despre viitor.

Dan Radu este jurnalist și face parte dintr-o categorie rară, aceea a activiștilor pentru dezvoltare. Militează pentru revenirea Moldovei românești la un stadiu cel puțin egal cu al celorlalte regiuni ale țării. A organizat marșuri, dezbateri și acum promovează o viziune care propune Iașul ca centru al unei zone economice care să cuprindă nu numai nord-estul României ci și Republica Moldova și sudul Ucrainei. 

O discuție despre regionalism, infrastructură, recuperarea decalajelor și cum impui idei în spațiul public.

Portbagajul și politica - Imaginile cu o presupusă mită de sute de mii euro oferită unui președinte de Consiliu Județean au adus înapoi multe întrebări despre starea luptei anticorupție. Altădată astfel de imagini erau aproape banale. Între timp lucrurile s-au mai schimbat.

O discuție despre România și modernitate în care sunt menționați Ion Iliescu, Donald Trump și Oana Lovin (da, doamna cu sparanghelul). Sunt citați Max Weber și ultrașii Rapidului.

Vorbim despre identitate și trecem prin triburi și tribalism. Facem tranziția de la sat la oraș și înapoi, iar la un moment dat ne întrebăm dacă liberalismul are o poveste și, evident, cum arată ea în România.

Ne mai întrebăm și cine sunt dușmanii noștri după care tragem o linie între autorionia englezească și ura de sine la români.

Pe parcursul înregistrării Teo a învățat un cuvânt nou.

Realizat de Teodor Tiță

Producător Diana Filimon

Concept grafic Emilian Mocanu

Un proiect realizat de Digital Communication Network Romania și sprijinit de Friedrich Neumann Foundation for Freedom - Romania.

Sunt oameni politici cărora le place să definească România ca pe un fel de tigru al Europei de est. Adevărul banal e că economia românească funcționează pe pilot automat acumulând deficite și ratând senin oportunități. Perspectiva nu este catastrofală, dar nici motive de optimism nu sunt foarte multe. În episodul acesta, o discuție cu un om care vine din economia reală: Radu Burnete vorbește în numele a mii de companii românești și o face simplu și coerent. Dacă anul viitor vor crește taxele, așa cum probabil se va întâmpla, nu va putea nimeni să spună că nu a fost avertizat.

În 2023, Timișoara va fi Capitală Europeană a Culturii, al doilea oraș românesc care reușește să ocupe o astfel de poziție în ultimii 30 de ani. Cu identitățile sale multiple și istoria ei specială, Timișoara are astfel ocazia să proiecteze imaginea unei Europe Centrale în care diferența e avantaj iar toleranța regulă. 

O discuție, poate prea scurtă, despre „excepția bănățeană” purtată cu Adriana Babeți, autoare, critic literar și profesoară.

Militantă pentru libertatea presei și responsabilizarea ei,  Ioana Avădani este unul dintre primele trei nume la care te gândești atunci când vorbești despre jurnalism și liberă exprimare în România. Am vorbit cu ea despre educație media, despre algoritmi și, evident, despre Elon Musk.

Ambulanța despre monumente e un proiect despre care multă lume a auzit. Discutăm cu Mihai despre cum merge treaba în Banat, despre cum ajută o comunitate când pui pe picioare o clădire și cum poate proiectul acesta schimba satele românești.

Unul dintre cei mai atenți observatori ai politicii românești, Barbu Mateescu are întotdeauna observații pe care nu le găsești niciunde în altă parte. O discuție tihnită despre criză politică și alegerile din 2024 și conflictele majore din societate în anii ăștia.

Dana Sarmeș înseamnă o parte importantă din zona culturală a Timișoarei, așa că e omul potrivit cu care să vorbim despre ce urmează în 2023 în Timișoara. Despre creșterea orașului și cum e pregătit la săptămâni distanță de inaugurare.