Mind Architect (Mind Architect)

Ți s-a întâmplat vreodată să te simți încărcat mental și agitat fizic, chiar și în momente de pauză sau relaxare? Sau să simți că, deși nu observi niciun pericol în zonă, parcă nu poți să te liniștești și trăiești alertă și vigilență permanente?

Am discutat într-un episod trecut despre frică și diferența dintre ea și anxietate. Unde se termină, așadar, frica, și unde începe anxietatea? Ce rol are anxietatea și de ce o trăim dar, mai ales, cum o putem înțelege și gestiona?

Vorbim în acest episod cu Alexandra Irod despre anxietate, cum se simte și de ce și deschidem ușile către drumul spre vindecare.

Pe tot parcursul sezonului 10 ne-am uitat în spatele cortinei și am văzut cum se simte epuizarea, care sunt convingerile și neputințele care ne pot ține departe de emoțiile noastre autentice și care sunt costurile personale și relaționale atunci când operăm dintr-un spațiu de supraviețuire. 

În penultimul episod al sezonului ne ajutăm de munca medicului și autorului Gabor Mate și ne uităm la care sunt trăsăturile de personalitate, sau tiparele de gândire care ne predispun la a ne pierde starea de bine, sănătatea psihică și emoțională și care contribuie până și la boală fizică. 

Explorăm când și cum le învățăm, ne uimim de faptul că ele sunt prezentate social drept altruism, profesionalism, a fi de succes și a fi diplomat și căutăm alternativele sănătoase la fiecare dintre aceste trăsături pe care le antrenăm inconștient generație de generație.

Ne aflăm în permanentă căutare a fericirii, însă nu avem o definiție clară pentru ea. De ce nu suntem mai fericiți când muncim mai mult sau când consumăm mai mult? De ce o mașina sau chiar o casă nouă nu determină cât suntem de fericiți pe termen lung?

Aflăm în episodul de astăzi ce ne spune cel mai lung studiu din istorie despre fericire - din ce e compusă, cât de mult o influențează deciziile pe care le luăm, cât ne impactează circumstanțele externe, dar și ce importanță are factorul genetic.

Surse:

1. The How of Happiness, Sonja Lyubomirsky, PhD, carte, 2007

2. No Two Alike, Judith Rich Harris, cercetător în psihologie și autor, 2006

3. The Surprising Science of Happiness, Daniel Todd Gilbert, PhD, Psiholog și Scriitor, talk, 2004 

4. Why Buddhism Is True, Robert Wright, Jurnalist și Scriitor, carte, 2017

5. Flourish, Martin Seligman, PhD, carte, 2011

Cum ne arată relația de cuplu atunci când laptopul devine al treilea membru al acesteia? Ce ne facem când nu putem fi niciodată deconectați de la email, iar sarcinile de la job ne urmăresc și în masa din familie?

În acest sezon, Dana documentează procesul ei de reînvățare a bucuriei timpului liber și de răspuns la întrebarea “cine este Dana dacă nu muncește?”

Dacă în primul episod ne-am uitat la credințe și mecanisme care au împiedicat pasul acesta pentru o perioadă lungă de timp, astăzi este rândul progresului observat în ultimele săptămâni. 

Descoperim VaMu, propriul concept pentru mixul dintre vacanță și muncă și cum a funcționat el pentru Dorin și Dana. Descoperim ce înseamnă relaxarea pentru Dana și dacă învățarea e muncă sau vacanță. 

Stați alături de noi pentru a parcurge împreună acest proces și a ne uita atât la progrese, cât și la vechi mecanisme care continuă să apară în călătoria Danei.

Adesea ne umplem calendarele cu activități, fie în jurul responsabilităților pe care le avem sau al oamenilor pe care ne dorim să îi includem în viața noastre. 

Facem planuri, împărțim ziua în multiple intervale orare, ne străduim să prioritizăm și facem asta de cele mai multe ori în minte. Cu toate acestea, ne lovim de momente în care pare că tot nu apucăm să facem tot ce ne-am propus. Ne rămân lucruri nefinalizate, le mutăm de pe o zi pe alta, ajungem să le facem cu rezultate slabe și ne simțim și epuizați în proces. 

Între toate aceste activități planificate, cum arată, însă, timpul necesar pentru ce e cu adevărat important pentru noi? Există oare timp neplanificat necesar lucrurilor care nu sunt în controlul nostru? Cum arată, de fapt, time managementul atunci când avem o mulțime de variabile pe care nu le putem controla? 

În acest episod, Dana ne spune propria poveste despre relația cu planificarea timpului și ne împărtășește cum a început ea să caute punctul de echilibru în propria sa busolă interioară.

Cu toții avem nevoi, fie că le putem identifica și suntem confortabili să le verbalizăm, fie că nu.

Fie că vorbim despre nevoia de recunoaștere a competențelor, importanța recunoașterii credințelor, nevoia de solitudine sau de nevoia să fim apreciați pentru cine suntem ca oameni, acestea toate sunt prezente în toți dintre noi în diferite doze. 

În acest episod, Dorin ne vorbește despre propriul parcurs în identificarea propriilor nevoi, iar Dana ne ajută să înțelegem cum se aliniază acestea cu nevoile ei pentru a crea atât o viață de cuplu mai armonioasă, dar și doi indivizi cu mai multă putere personală și resurse interne pentru viața din afara cuplului. 

După șapte sezoane de podcast în care am învățat, am descoperit și explorat concepte teoretice și am încercat să înțelegem cum ne funcționează mintea, a venit rândul unui sezon de împărtășire a experiențelor personale. Îl numim pe sezonul studiilor de caz, dar este mai mult decât atât. Este un sezon despre vulnerabilitate. Un sezon al împărtășirii de trăiri și evenimente personale privite prin filtrele conceptelor dezvoltate în Mind Architect, atât cu lucruri pe care le-am reușit, dar și cu dificultăți pe care le-am întâmpinat.

Un sezon în care sperăm să contribuim cu un strop de înțelepciune la valul de cunoaștere pe care l-am construit până acum.

Să fii sănătos și să te simți în formă este extrem de important indiferent de vârstă.

Episodul de azi este dedicat îmbătrânirii, un subiect care ne preocupă pe toți. Dacă te gândeai că moștenirea genetică are un impact major asupra longevității, vei afla ca lucrurile nu stau numai asa.

Vom vorbi despre aspectele neuroștiintifice din spatele îmbătrânirii și despre ce poți face pentru a te bucura de anii bătrâneții, care pot reprezenta chiar și o treime din viața ta.

Surse:

1. Staring at the Sun, Irvin D. Yalom, Doctor Profesor emerit de Psihiatrie, carte, 2008

2. Neuroscience Academy, Dr. Sarah McKay, Curs

Știm deja că experiențele din copilăria timpurie contează disproporționat de mult în viața noastră. Mulți dintre voi, cei care ascultați Mind Architect, treceți prin procese de cunoaștere de sine, dezvoltare personală și de rescriere a narativelor personale în viața adultă, iar acest lucru se întâmplă adesea fără susținerea sau implicarea părinților. 

Cum arată, însă, călătoriile de dezvoltare personală atunci când ele au loc, în paralel, pentru toți membrii familiei? Cum arată viața unui om care crește alături de părinți preocupați ei înșiși de propria vindecare?

Astăzi intrăm în culisele familiei Boabeș, alături de vocile cu care v-ați obișnuit deja, a lui Dorin și a Danei, dar și de vocea fiului lor, Daniel.

De ce să-ți spui tu părerile pe internet?

Cine și de ce ar vrea să asculte vocea ta? Sunt alți oameni mai capabili care să facă asta!

Sigur o să greșești ceva, n-ai cum să faci bine!

Toate acestea sunt gânduri care s-ar putea să ne treacă prin minte când apare frica de a ne face vizibili. S-ar putea să căutăm perfecțiune acolo unde ea nu e nici necesară, nici posibilă. S-ar putea să vedem greșelile ca fiind pericole ce vor aduce cu ele consecințe dezastruoase. 

Ce spune criticul interior când începem să ne arătăm? Ce frici apar, de ce gânduri și de ce emoții vin însoțite? Care sunt mecanismele de apărare care ies la suprafață, în încercarea de a ne proteja de o amenințare mult prea mare? 

Vorbim cu Luciana în cel de-al doilea episod din mini-seria ei despre toate momentele de îndoială, dar și despre progresele pe care le-a descoperit și construit în misiunea de a lucra la frica de a fi vizibil.

Unul dintre cele mai solicitate, în același timp cele mai puțin adresate subiecte, traumele reprezintă o temă de discuție sensibilă, tabu încă pentru mulți dintre noi. Tot mulți dintre noi, însă, au simțit și trăit efectele unei experiențe traumatice în viața lor.

Așa că am cerut ajutor și am invitat-o pe Alexandra Irod să ni se alăture în misiunea de a ne clarifica ce sunt traumele, dar mai ales ce se întâmplă cu mintea noastră în urma unei experiențe traumatice și cum putem începe să ne vindecăm.

Află în episodul de astăzi de ce crearea unei părți supraviețuitoare nu înseamnă vindecare după traumă, care este procesul de transformare din victimă în agresor, dar și de ce iertarea poate fi doar o iluzie a vindecării.

Surse:

1. Trauma, Bonding & Family Constellations, Franz Ruppert, psihoterapeut, carte, 2008

2. Becoming Your True Self, Vivian Broughton, autor, carte, 2014

3. Waking the Tiger: Healing Trauma, Peter A. Levine, psiholog clinician, carte, 1997

Cât de diferite sunt poveștile a doi oameni care trăiesc experiențe împreună despre experiențele trăite? Cum se vede la partenerul de cuplu ceea ce trăiește în relație cu noi? 

Dar la copii? Ce văd fiii și fiicele în relația cu părinții lor și cum diferă de percepția părinților? 

În seria din acest sezon, Dorin a vorbit despre lucrul său la redefinirea rolului de tată și la îmbunătățirea relației cu fiul său tânăr adult, Dan. 

În acest episod special este momentul să auzim și povestea lui Dan și să fim martori la rolul vindecător pe care îl pot avea relațiile în viețile noastre.

Ceea ce numim noi amintiri sunt doar o reprezentare modificată a realității. În plus, memoria noastră stochează și alte lucruri de care nu știm și care ne influențează felul în care ne comportăm, fără să bănuim. Iar dacă te-ai întrebat vreodată de ce copilăria contează disproporționat de mult pentru cine suntem la maturitate, sau de ce mersul pe bicicletă nu se uită niciodată, episodul ăsta e pentru tine!

Surse: 

1. The Gift of Therapy: An Open Letter to a New Generation of Therapists and Their Patients, Irvin D. Yalom, Doctor Profesor emerit de Psihiatrie, carte, 2001

2. Memory and The Human Lifespan, Steve Joordens, doctor în psihologie, carte, 2011

Deși economia așa cum o experimentăm noi astăzi s-a dezvoltat datorită apariției instituțiilor de creditare, relația noastră cu băncile este, de multe ori, marcată de confuzie sau de neîncredere.

De unde vine această reticență față de instituțiile financiare și cum ne impactează ea în relația cu banii? Câți bani economisesc românii și în ce investesc sumele pe care le dețin? Cum ne îmbunătățim felul în care ne raportăm la bani și care sunt cele mai importante investiții pe care le facem pe parcursul vieții?

Răspunsuri la aceste întrebări, dar și la multe alte curiozități aflăm în episodul de astăzi de la cei doi specialiști invitați în podcast, Corina Stoica, Director de Private Banking și Servicii de Investiții OTP Bank și Dan Popovici, Director General OTP Asset Management România.

Într-o perioadă în care majoritatea părinților noștrii aveau zero acces la educație psihoemoțională și chiar și informația disponibilă era de multe ori incompletă, iar alte ori de-a dreptul greșită, sunt șanse mari că mulți dintre noi am părăsit copilăria cu un bagaj, la conștientizarea și vindecarea căruia încă lucrăm. 

În prezent, suntem norocoși pentru că trăim într-o lume în care informația și educația psihologică și neuroștiințifică nu este doar disponibilă, dar pe cele mai multe teme este disponibilă în limba noastră maternă și gratuit. Acum avem, în schimb, altă provocare. Volumul de informație poate să fie copleșitor și confuzant.  

Acceptând că nu există copilării perfecte și că, indiferent câte știm, tot vom greși din când în când în creșterea copiilor noștri, în acest episod explorăm care sunt cele 4 nevoi fundamentale alte tuturor copiilor - adică pe ce merită se ne concentrăm cu adevărat în procesul de a fi părinți și ce face cu adevărat diferența în bine pentru un psihic în dezvoltare.

În acest prim episod despre nevoile fundamentale ale copiilor ne uităm la importanța siguranței psihice și emoționale, la ce înseamnă și cum se simte atașamentul securizant și la de ce este esențial ca un copil să învețe să simtă și să își trăiască toate emoțiile.

Găsești aici playlistul care a însoțit călătoria lui Paul din acest an - https://open.spotify.com/playlist/32AgipHILH0RwvCi3EfS1C?si=c92245aaadd54a59

Nouă, celor care #stămacasă, ne e greu. Celor care sunt în linia întâi, din forțele de ordine sau din sistemul sanitar, le e însă infinit mai greu. Nesiguranța, incertitudinea, ambiguitatea și confuzia sunt sentimente cu care trebuie să se confrunte în timp ce au grijă de noi, și asta nu are cum să fie ușor. Am făcut un episod Mind Architect aplicat special atât pentru ei, cei care pe lângă lupta cu această pandemie trebuie să lupte și cu epuizarea fizică și psihică și cu propriile temeri, dar și pentru liderii lor, a căror prestație va rămâne acum în istorie, și nu ar trebui să le fie indiferent cum.

Începem cel de-al cincilea sezon de podcast plini de emoții și de recunoștință pentru toate lucrurile întâmplate până acum și pentru comunitatea adunată în jurul Mind Architect.

Avem teme foarte dragi nouă și în acest sezon, dar și vești multe despre ce planuri și surprize aducem în următoarea perioadă.

Rămâneți alături de noi pana la finalul episodului pentru a afla ce v-am pregatit în Sezonul 5, dar și cum ne puteți ajuta să ducem Neuroștiința și cunoașterea de sine în toate sălile de clasă din România.

Unul dintre conceptele noastre preferate, Integrarea vorbește despre două țărmuri ale vieții noastre psihice și cum poate fi găsit echilibrul între ele.

În viața de zi cu zi, unul dintre țelurile multora dintre noi este să găsească echilibru -  între job și timpul liber, între timp acordat familiei și timp personal, între stări diferite și, uneori, aparent contradictorii.

În acest episod de podcast descoperim cele două țărmuri între care gravitează viața noastră psihică și răspundem la întrebările cele mai importante - ce este integrarea psihologică și de ce contează.

Surse:

1. Mindsight, Daniel Siegel, Doctor profesor de psihiatrie și Cercetător, carte, 2009

2. Hold On to Your Kids, Gabor Mate & Gordon Neufeld, MD și PhD, carte, 2004

Episodul acesta e pentru voi, cei care vreți sa știți ce urmează în sezonul II. În plus, o să aflați care sunt episoadele preferate ale echipei Mind Architect din primul sezon , de ce e mama lui Paul foarte importantă pentru podcast, cum arată cifrele de audiență, care-s temele principale din sezonul al doilea și cine și de ce ne va sprijini să producem și mai mult impact. La final, venim cu un anunț de ultimă oră în legătură cu criza COVID19 prin care trecem.

Toxici, manipulatori și indiferenți față de sentimentele celor din jur, oameni cu stimă de sine foarte crescută sau doar oameni care se folosesc de o imagine atent șlefuită pentru a proteja o rană timpurie și foarte profundă?

Ce sunt, de fapt, narcisiștii și cât narcisism există în fiecare dintre noi? Până unde este această trăsătură dezirabilă și care e momentul în care ea devine tulburare de personalitate și potențial dăunătoare pentru cei din jurul narcisistului?

Dăm startul în acest episod, împreună cu Alexandra Irod, unei serii de discuții mai ample despre tulburări de personalitate cu un dialog despre narcisism, una dintre cele mai discutate și blamate dintre ele și încercăm să aflăm ce ne face narcisiști, cum se comportă unul, dar și cât de variate sunt manifestările acestei înclinații.

Surse:

1. Healing Developmental Trauma, Dr. Aline Lapierre & Dr. Laurence Heller, Doctor în Psihologie, MFT, SEP, carte, 2012

2. Borderline, Narcisistic, and Schizoid Adaptations, Dr. Elinor Greenberg, PhD, carte, 2016

Știm deja că întrebarea preferată a lui Paul este „cât a luat colegul”. Celor mai mulți dintre noi le-a fost adresată cel puțin o dată în copilărie. Mai ții minte ce te-a îndemnat această întrebare să faci?

Dacă răspunsul este „să fiu mai competitiv și să văd un inamic în colegul”, ascultă episodul de astăzi, căci vorbim despre antidot: colaborarea.

Află cum a fost aceasta de folos în trecut pentru evoluția speciei noastre, dar și cum o putem folosi în prezent, pentru o mai bună dinamică în interacțiunile cu ceilalți și în construirea de relații mai trainice, în care să încercăm să înlocuim cât a luat colegul cu ce pot face să te ajut.

Surse:

1. Evolutionary Coaching, Richard Barrett, Autor, carte, 2014

2. Mindsight, Daniel Siegel, Doctor profesor de psihiatrie și Cercetător, carte, 2009

3. The Culture Code, Daniel Coyle, Autor, carte, 2017

4. Reinventing Organizations, Frederic Laloux, carte, 2014

Corpul nostru ne spune când simte lucruri. Dacă ne tăiem cu un cuțit în bucătărie, vom sângera și, cel mai probabil, vom simți usturime. Dacă ne împiedicăm de piciorul patului, ne va durea. Dacă facem sport, s-ar putea să simțim durere musculară, iar dacă stăm prea mult în fața ecranului într-o zi, e posibil să ne doară capul.

Conform definiției lui Daniel Siegel, mintea este un proces emergent, întrupat și relațional. Cu alte cuvinte, se dezvoltă permanent, în relație cu alți oameni și se manifestă în corp. Tot mai mulți specialiști din domenii care vizează sănătatea psihică ne atrag atenția asupra faptului că mintea și corpul nu sunt două entități distincte și sunt profund dependente una de cealaltă, reprezentând un tot. Cu toate acestea, de cele mai multe ori la medic adresăm doar durerea fizică, în timp ce în restul timpului ne lăsăm corpurile să existe pe pilot automat.

Cât suntem, de fapt, de conectați la corpurile noastre atunci când nu urlă de durere și cât ne pricepem în a folosi feedbackul și înțelepciunea lor în a lua decizii mai bune?

În acest episod Luciana ne împărtășește propriile experiențe cu construirea unei relații cu corpul, greșelile pe care le-a făcut, dar și cum încearcă să le corecteze și să trăiască mai conștient și întrupat.

Într-o lume care idolatrizează munca excesivă, tot mai mulți dintre noi devenim captivi ai cultului productivității. Acest episod explorează cum dorința de a fi mereu productiv ne poate acapara viața, transformând munca într-o obsesie care ne lasă puțin spațiu pentru bucurie și relaxare.

Eduard Ezeanu, psihoterapeut si coach, ne ajută să înțelegem cum convingerile distorsionate ne împing să muncim din ce în ce mai mult, în speranța că vom obține recunoaștere, succes și fericire. Descoperim cum societatea și influențele din jurul nostru contribuie la perpetuarea acestei mentalități dăunătoare.

În acest episod, discutăm despre diferența dintre productivitatea sănătoasă și cea nesănătoasă, și despre strategiile pe care le putem adopta pentru a ne elibera de presiunea constantă de a performa. Aflăm cum putem redefini valorile personale și cum putem redescoperi bucuria în activități care nu sunt legate de muncă, de la socializare și creativitate, la pur și simplu a savura un moment de relaxare.

Acest episod este produs și distribuit cu susținerea E.ON Energie România.

Resurse:

1. Devon Price, Laziness Does Not Exist (carte, 2021)

2. Celeste Headlee, Do Nothing: How to Break Away from

3. Overworking, Overdoing, and Underliving (carte, 2020)

4. Nassim Taleb, Fooled by Randomness: The Hidden Role of Chance in Life and in the Markets (carte, 2005)

5. Albert Ellis, A Guide to Rational Living (carte, 1975)

6. Alex Hern, Will Elon Musk's 120-hour week stop us worshipping workaholism? (articol, 2018) https://www.theguardian.com/technology/2018/aug/23/elon-musk-120-hour-working-week-tesla

În procesele noastre de dezvoltare personală, avem adesea obiective care presupun o mai bună comunicare cu cei din jur. Fie că vorbim despre comunicarea publică sau de cea interpersonală, fie în context profesional, sau acasă, în cuplu sau cu familia, comunicarea este o abilitate care poate să facă toată diferența. În episodul de astăzi exemplificăm alături de Tudor Moțoc, trainer Mind Architect, format în metodologia PCM, cum ne ajută o bună înțelegere a personalității celor din jur să avem o mai bună comunicare cu ei. 

Ce stil de interacțiune preferă fiecare dintre cele șase paliere din arhitectura de personalitate a omului din fața noastră? E mai degrabă util să folosim un stil autocratic sau unul democratic? Ce beneficii, dar și ce dezavantaje ne aduce fiecare dintre ele? E mai degrabă util să oferim flexibilitate celor din jur sau e mai potrivit să oferim structură? 

Aflăm în episodul de astăzi de ce rețetele standard în comunicare nu funcționează și de ce, încă din anii 70, cercetarea ne-a arătat că personalizarea comunicării la interlocutorul din față este cea mai bună strategie pentru conexiune și bună înțelegere.

00:00-Introducere

02:30-Despre Tudor Moțoc

07:15-Exemple de aplicabilitate în viața de zi cu zi a PCM

14:20-Stilul autocratic

18:29-Stilul democratic

23:55-Stilul benevolent

28:08-Stilul laissez-faire

32:35-Concluzii

Sunt Baby Boomerii depășiți de realitatea secolului 21? Sunt reprezentanții generației Z lipsiți de realism, înclinați către lipsă de respect pentru autoritate și leneși?

Ce este o generație, cum încadrăm diversele categorii de vârstă în generații și ce rol are acest concept în organizarea societății și în relațiile pe care le creăm acasă și la birou?

Vorbim în episodul de astăzi despre conflictul generațional, cum ia el naștere, dar și cum putem crea un pod relațional între diversele vârste care există concomitent în societate, cu Andrei Stupu, un invitat special cu expertiză în studii intergeneraționale, inteligență etică și valori umane.

Resurse:

1. Sticking Points, Haydn Shaw, autor, 2013, carte

2. Zconomy, Jason Dorsey, autor, 2020, carte

Una din funcțiile de bază ale creierului este să rețină lucrurile care chiar contează pentru noi, adică cele  care au o miză pentru elefantul nostru. Acesta este și motivul pentru care ne amintim cu ușurință ce am făcut anul trecut de ziua noastră, dar nu și ce am făcut de exemplu miercurea trecută.

În episodul de azi discutăm despre invățare și despre ce putem face pentru a facilita acest proces, chiar și în condițiile în care informațiile pe care călărețul încearcă să le rețină nu au o relevanță atât de mare pentru propriul elefant.

Surse:

1. How We Learn, Stanislas Dehaene, Profesor de Psihologie cognitiv experimentală, carte, 2018

2. Make It Stick, Peter C. Brown, Scriitor și Consultant de Management, carte, 2014

3. Do Schools Kill Creativity, Sir Ken Robinson, PhD în Teatru în Educație, talk, 2006

Femeile sunt feminine și bărbații sunt masculini. Sună simplu, nu-i așa? Doar că lucrurile nu stau chiar așa, iar femeile pot fi și masculine și bărbații pot fi și feminini. Și ei pot arăta emoție, iar ele pot fi și logice sau argumentative.
În acest episod de podcast vorbim despre Animus și Anima, cele două arhetipuri de sexe opuse care trăiesc simultan în psihicul nostru, ce rol joacă fiecare dintre ele și cum le putem integra, pentru a trăi vieți mai aliniate cu noi înșine.

Surse:

1. Archetypes and the Collective Unconscious, Carl Jung, psihiatru și psihoanalist, 1959

2. Personality Lecture, Jordan Peterson, psiholog clinician, talk, 2015 - https://youtu.be/CFHZyse4VGw

Cel de-al treilea sezon de podcast ne-a adus primul milion de ascultări și un milion de motive să fim recunoscători, plus motivația de a duce proiectul Mind Architect la nivelul următor.

Astăzi povestim despre lucrurile la care am lucrat în vacanța de iarnă, despre noile episoade de podcast pe care le pregătim în sezonul al patrulea, dar și despre noua platformă MindArchitect.ro și ce vă aduce ecosistemul de învățare pe care îl găsiți acolo.

Tudor și Anca au un mesaj special de transmis vouă, tuturor și ne povestesc și despre alte proiecte la care lucrează.

A fi român e ceva ce se învață, nu ceva ce se moștenește. Acesta e un exemplu tipic de filtru, iar genul ăsta de credințe te fac să nu vezi uneori realitatea așa cum e ea. Paul explică pe îndelete în episodul acesta ideea de filtre, iar Anca nu a rezistat și s-a alăturat și ea discuției.

Resurse: 

1. Time Line Therapy: And the Basis of Personality, Tad James, Wyatt Lee Woodsmall, PhD, carte, 1988 

2. The Magic of NLP Demystified, Byron A. Lewis, Masterand în Psihologie, carte, 2012

Ce se întâmplă într-un proces de coaching și de ce este important momentul în care hotărâm să începem o astfel de călătorie? 

Cum ne impactează mediul înconjurător și așteptările pe care percepem că acesta le are de la noi? Ce înseamnă “cultura lui a face mai mult” pentru procesele noastre de creștere și, mai ales, ce se întâmplă când ne dăm voie să ne jucăm? 

În acest ultim episod al mini-seriei, Dana ne împărtășește mai multe despre impactul coaching-ului asupra obiectivelor sale alături de Irina Costea, coach PCC, trainer și leader la CoachVille România.

În episodul trecut ai aflat principiile după care se ghidează creierul atunci când învață, dar și ce înseamnă învățarea pentru elefantul tău. 

În episodul de azi vei găsi sfaturi practice prin care vei conștientiza care este procesul tău de învățare și vei înțelege cum învață oamenii din jurul tau.

Ne dorim să iți fie de folos și să le pui în practica.

Surse:

1. Make It Stick, Peter C. Brown, Scriitor și Consultant de Management, carte, 2014

2. A More Beautiful Question, Warren Berger, Jurnalist, carte, 2014

3. Why You Should Always Teach What You Learn, Michael Simmons, Autor și Antreprenor, articol, 2020

Te-ai confruntat, în anii de pandemie, cu discuții cu prieteni apropiați sau membri ai familiei, în care, inevitabil, ați ajuns la conflict din cauza credințelor legate de vaccin sau de existența virusului?

Ai avut vreodată un conflict cu o persoană din viața ta pe subiecte precum apartenență politică sau religioasă?

Subiectele în legătură cu care am dezvoltat credințe și afinități emoționale puternice au tendința să ne aducă în situații de conflict. Ce putem face, însă, pentru a transforma conflictul într-o oportunitate de învățare și conexiune și ce rol joacă gândirea critică în acest demers?

Vorbim astăzi împreună cu Radu Atanasiu, profesor de gândire critică la Bucharest International School of Management și învățăm despre cum folosim gândirea critică acasă și la birou, pentru a purta cât mai multe discuții dificile ca de la călăreț la călăreț.

Viața noastră nu e doar despre creier, e și despre minte și relații. Iar episodul de azi exact despre asta e, despre cum se integrează aceste trei concepte și cum să faci ca ele să te ducă doar în sus, nu și în jos!

Resurse:

1. Mindsight, Daniel Siegel, Doctor profesor de psihiatrie, Cercetător, carte, 2009

2. Neurobiology of We, Daniel Siegel, Doctor profesor de psihiatrie, Cercetător, carte, 2011

Fermecător, magnetic, atrăgător pentru oricine intră în contact cu el. De câte ori ai cunoscut un om pe care l-ai descris așa? Dacă le-ai pune pe toate într-un cuvânt, ar fi acela carismatic?  Și, mai ales, de câte ori te-ai întrebat sau ți-ai dorit să te fi născut și tu cu această abilitate? În acest episod de podcast decodificăm trăsăturile care proiectează carismă și venim cu o veste bună - toate sunt cultivabile, așadar cu toții ne putem exersa acest mușchi și putem să devenim mai magnetici în interacțiunile sociale.

Surse: 

1. The Charisma Myth, Olivia Fox Cabane, Autor și Speaker, carte, 2012

2. Universal dimensions of social cognition: warmth and competence, Susan T. Fiske, Amy J.C. Cuddy, Peter Glick, cercetare, 2007

Ce transmitem atunci când vorbim fără să comunicăm? Câte dintre conflictele în care ne găsim cu regularitate sunt alimentate, de fapt, de propriul nostru mod de a comunica? 

Află în episodul de astăzi ce este comunicarea nonviolentă, cum se țin Călărețul și Elefantul pe poziții și care sunt pașii pe care îi putem urma pentru a ajunge să comunicăm eficient și a avea rezultate mai bune în interacțiunile de acasă și de la birou.

Surse:

1. Comunicare nonviolentă, Marshall Rosenberg, Psiholog și Autor, carte, 1999

Ultimii doi ani au adus cu ei o serie de schimbări în viețile profesionale ale multora dintre noi. Fie că doar am trecut de la prezența fizică la birou la munca de acasă, am simțit nevoia sa ne mutăm într-o organizație diferită sau chiar să facem o schimbare a direcției, șansele sunt că viața noastră profesională a trecut prin niște modificări.

În acest context, vorbim astăzi cu Mihai Zânt și Veronica Brejan, doi oameni de la care ne dorim să înțelegem mai bine cum putem crește în carieră, ce ne motivează schimbările, dar și ce le blochează atunci când nu reușim să le facem. Este nevoie să îndeplinim anumite condiții pentru a ne asigura că e momentul potrivit pentru schimbare sau e mai degrabă de dorit să acționăm și să clarificăm detaliile pe parcurs?

Despre toate acestea și multe altele, într-o conversație care sperăm să schimbe perspectiva despre schimbările profesionale.

Bun venit în cel de-al treilea sezon de Mind Architect. În mai puțin de un an am reușit să lansăm două sezoane de podcast, iar voi ne-ați fost alături în tot acest proces, lucru pentru care vă suntem recunoscători.

În episodul de astăzi aflăm cum am crescut pe parcursul celui de-al doilea sezon de Mind Architect și facem cunoștință mai îndeaproape cu toți membrii echipei care se află în spatele microfoanelor. Totodată, vorbim despre episoade trecute și cum ne-a marcat experiența lor, dar mai ales tematica noului sezon și episoadele noastre preferate din acesta.

Rămâneți cu noi pentru un nou sezon de învățare și creștere împreună.

Lumea în care trăim este în continuă schimbare și cere constant de la noi să ne adaptăm - la noile ei reguli, la noile tehnologii, la noi forme de a lucra, la noi roluri, iar lista poate continua.  Organizațiile nu fac, nici ele, excepție atunci când vorbim despre schimbare, adaptare și importanța învățării continue pentru a continua să își desfășoare  cu succes activitățile.   

Așadar, în acest episod povestim cu Paula Avram, Senior Trainer și Coach în cadrul Bosch Service Solutions Timișoara și un om foarte implicat în procesele de transformare digitală și nu numai ale organizației din care face parte. Încercăm să aflăm de la ea care sunt provocările pe care le întâmpină, dar și ce soluții a dezvoltat organizația pentru a face schimbările mai ușor de parcurs.

Aproape de finalul acestui sezon și înainte de a se bucura de vacanța de iarnă, Dana ne împărtășește cum a decurs lucrul cu obiectivul de a își regăsi echilibrul între muncă și relaxare. 

Cum a arătat relaxarea pentru ea în acest an? Ce inițiative a luat și ce efecte benefice a putut observa? Ce reacții de protecție și ce mecanisme au apărut în momentele de schimbare? 

Care sunt obiectivele viitoare și ce simte Dana că mai are nevoie să mai lucreze?

Sunt pastilele homeopate un bun instrument de a ne păstra sănătoși sau doar o minciună pe care o spunem corpului atunci când nu se simte bine?

Sunt guru oameni înțelepți, din ale căror învățăminte putem extrage informație importantă sau doar șarlatani care ne amăgesc cu discursuri bine exersate?

Putem manifesta energetic lucrurile pe care ni le dorim în viață sau este aceasta doar o cursă în care mintea noastră pică, în încercarea de a depune minimul de efort pentru a obține ce ne dorim?

Discutăm în episodul de astăzi cu Eduard Ezeanu despre dezvoltarea personală la intersecția dintre știință și pseudoștiință și încercăm să ne clarificăm ce informații sunt utile și care ne amăgesc și învățăm ce face știința să fie știință și cum o deosebim de tehnici sau abordări care intră în categoria pseudoștiinței.

Într-o perioadă în care majoritatea părinților noștri aveau zero acces la educație psihoemoțională și chiar și informația disponibilă era de multe ori incompletă, iar alte ori de-a dreptul greșită, sunt șanse mari că mulți dintre noi am părăsit copilăria cu un bagaj, la conștientizarea și vindecarea căruia încă lucrăm. 

În prezent, suntem norocoși pentru că trăim într-o lume în care informația și educația psihologică și neuroștiințifică nu este doar disponibilă, dar pe cele mai multe teme este disponibilă în limba noastră maternă și gratuit. Acum avem în schimb altă provocare și anume că… volumul de informație poate să fie copleșitor și confuzant.  

Acceptând că nu există copilării perfecte și că indiferent câte știm, tot vom greși din când în când în creșterea copiilor noștrii, în acest episod explorăm care sunt cele 4 nevoi fundamentale alte tuturor copiilor. Adică pe ce merită se ne concentrăm cu adevărat în procesul de a fi părinți și ce face cu adevărat diferența în bine pentru un psihic în dezvoltare.

În acest al doilea episod despre nevoile fundamentale ale copiilor, ne uităm la cum se simte și de ce este esențială odihna completă pentru un copil și la de ce jocul liber și spontan contează mai mult decât memorarea și exersarea materiilor de la școală.

Găsești aici playlistul care a însoțit călătoria lui Paul din acest an - https://open.spotify.com/playlist/32AgipHILH0RwvCi3EfS1C?si=c92245aaadd54a59

After almost 5 years of Mind Architect, we had the honour and privilege to host in our studio Dr. Gabor Maté, one of the people who inspired a lot of our work, for his first appearance on a Romanian podcast. Many people fell in love with Gabor Maté for his mind and ideas, but most of us actually started healing because he also opened his heart. Today we got to talk to the man behind the icon about the light and darkness that have always been part of his life. About his early childhood, teenage and adult experiences and all the things in him that needed and still need healing. Like us all, he’s still a work in progress. Gabor Maté told us the story of his childhood and teenage years, the difficulty of moving to Canada and the changes that brought in his relationship with his parents. He talked about his desire to become a physician as something he always knew he wanted to do. He wanted to relieve suffering. He also shared less well-known struggles, like how his ADD was a big obstacle in fulfilling his dream of becoming a medical doctor. When it comes to his writing career, he remembers a pacient of his, a Canadian poet, who told him „You will write when you have something to teach the world”. He had, so he did! As for his personal life, Gabor Maté shared about his life-long relationship with his wife Rae, whom he met when she was 18 and he was 22. He recalls how she saw both the light and the darkness in him and committed to dispel it. In his words, „she shouldn’t have done that, nobody should ever take dissipating someone else’s darkness as their job”. Discover what made their relationship last and how they managed to get through times in which it seemed like there was no hope left. During this one hour conversation, we look at the intersection between man, child, father, husband and the professional who later became one of the most influential voices on trauma, ADD and addiction, all of them subjects on which he shared his views with us. Join us in this journey. 0:00 Intro 0:06 Key moments 1:58 Introduction to Compassionate Inquiry România with Cristina Bâră 13:35 Introduction Dr. Gabor Maté 14:35 Gabor Maté as a child and teenager under the hungarian communist regime 17:50 Gabor Maté's relationship with sports and physical movement 18:48 Most important needs to have been met as a teenager and the relationship with his parents during that time 20:30 The impact of moving to Canada 22:00 The impact of dislocation caused by emigration and/or having parents absent 24:50 How can we better manage the needs of children with ADHD 28:23 About Scattered Minds (Minți Împrăștiate) 29:55 Schools need to change the way they support children with ADHD 31:55 Gabor Maté on vocation. Why he always knew he wanted to be a doctor 33:06 How ADHD made his becoming a doctor even harder 35:00 The red thread between Gabor Maté's professional roles 36:40 Gabor Maté on addiction ahd his own addiction to work 40:48 The work on his addiction, once aware of it 41:50 The story of the relationship with Rae, Gabor's wife 43:55 Similarities and differencies in the relationship 44:44 We marry people who carry the same level of trauma that we have 46:30 Men are looking for women who can mother them. What are the problems with that and how did that apply in Gabor's relationship with Rae 50:35 How did Gabor and Rae navigate the moment of contemplating divorce 52:15 1/2 people who get married get divorced. What helped them stay together 55:40 The opportunity to heal together with the partner 57:15 The most important moments in Gabor's healing process 59:10 Healing has to happen in the mind, the heart, the gut and the whole body 01:03:40 Gabor's relationship with money throughout his life and in his marriage 01:07:35 On Gabor and Daniel Maté's next book, Hello Again 1:10:00 On the impact of screens and Social Media on children's brain development and wellbeing 1:13:00 Closing thoughts. On Palestine and "Tales of the Hasidim" by Martin Buber

Ce este coachingul și ce este psihoterapia? Sunt cele două procese interschimbabile, au acestea două utilități complet diferite, sau sunt complementare?

În România, încă ridicăm din sprânceană când auzim că cineva merge la terapie și asta poate produce rezistență și rezervă în cei care încă nu s-au angajat într-un astfel de proces.

Pe de alta parte, în mediul profesional și sportiv, coachingul este de ani de zile un instrument accesat de cei care vor să-și ducă potențialul și performanța la nivelul următor.

Discutăm în episodul de astăzi cu Veronica Brejan, coach și cofondator Neuromindfulness Institute și Carmen Sidon, coach și psihoterapeut în formare, pentru a afla ce poate face pentru noi coachingul și în ce contexte este recomandat mai degrabă un proces de psihoterapie.

Resurse:

1. Albert Ellis and Gloria - https://www.youtube.com/watch?v=nrZiHT7nFNg

2. Carl Rogers and Gloria - https://www.youtube.com/watch?v=ee1bU4XuUyg

3. Fritz Perls and Gloria - https://www.youtube.com/watch?v=it0j6FIxIog

Lumea noastră nu e doar plină de povești, ci este creată de ele. 

Călărețul din noi umple găurile din aceste povești zi de zi, iar asta rezultă uneori fie într-un elefant mai liniștit, fie într-unul mai anxios.

Rolul poveștilor este să ne dea un ghidaj în viață, să ne ajute să definim cine suntem și să ne sprijine în a înțelege cum arată lumea din jurul nostru și cine sunt oamenii care o populează.

Și pentru că despre povești cel mai bine poate vorbi un povestitor, l-am invitat pe Cristian Lupșa, fondator și editor la Decât o Revistă, să ne ajute să înțelegem care este rolul poveștilor în viețile noastre.

Un episod special, cu un om deosebit și cu o poveste despre povești captivantă!

În acest ultim episod din sezonul al 2-lea din Mind Architect, Paul și Tudor vorbesc despre încredere și trădare din două perspective distincte, dar complementare.

Dorin și Anca vin cu exemple și întrebări, iar Paul închide podcastul cu un mesaj mobilizator și emoționant despre ce avem nevoie ca nație ca să mergem mai departe: încredere!

Dacă vrei să afli care-i treaba cu trădarea, dar mai ales cu încrederea, episodul ăsta e numai bun pentru a finaliza un sezon de Mind Architect extraordinar!

Surse:

1. Trust and Betrayal in the Workplace: Building Effective Relationships in Your Organization, Dennis & Michelle Reina, PhD, carte, 1999

Întrebările sunt menite să pornească furtuni cognitive, nu să le stingă. În procesul lor de explorare și înțelegere a lumii înconjurătoare, copiii pun întrebări, uneori, până la epuizarea părinților. Întrebările sunt combustibilul curiozității și mijlocul prin care explorăm lumea, dincolo de ce putem vedea sau atinge. Tot ele ne ajută să ne înțelegem mai bine și să-i cunoaștem mai în profunzime pe cei din jur.

De ce ne schimbăm, uneori, relația cu întrebările pe măsură ce înaintăm în vârstă și cum facem pentru a ne păstra curiozitatea și în viața adultă? Aflăm în episodul de astăzi și cum să adresăm întrebările potrivite, dar și cum să ne bucurăm de momentele în care acestea ne sunt adresate nouă.

Resurse:

1. Curious, Ian Leslie, autor, carte, 2014

2. A More Beautiful Question, Warren Berger, jurnalist, carte, 2014

3. Free to Learn, Peter Gray, profesor de psihologie, carte, 2013

Au trecut mai bine de trei ani de când am lansat primul episod Mind Architect. Dupa 7 sezoane și 98 de episoade de podcast am simțit să reflectăm la toată informația pe care am împărtășit-o cu voi, dar și la cum se împletesc și cum se diferențiază cunoașterea și înțelepciunea.

Cum se face că putem să citim o carte sau să vedem un film în momente diferite ale vieții și să înțelegem lucruri foarte diferite din ele? De ce ne e greu uneori să punem în practică lucruri pe care le cunoaștem și înțelegem bine și pe care ni le dorim? Care e diferența între a înțelege cum se simte tristețea, în contrast cu trăirea întrupată a unei pierderi importante?

În episodul final al sezonului controverselor reflectăm la aceste întrebări împreună și explorăm atât în teorie, cât și în practica echipei Mind Architect cum se împletesc cunoașterea și înțelepciunea în parcursul fiecăruia dintre noi către vieți mai conștiente și împlinite.

Într-o lume în care productivitatea este adesea măsurată în ore lucrate, Lisa Feldman Barrett propune o abordare nouă: bugetarea energetică. Spre deosebire de gestionarea timpului, acest concept se concentrează pe modul în care creierul alocă resursele energetice pentru a menține funcționarea optimă a corpului și a minții.

Creierul, care consumă aproximativ 20% din energia corpului, operează prin mecanisme de predicție și feedback pentru a aloca energia acolo unde este cel mai necesar. Astfel, gestionarea stresului, odihna adecvată și menținerea unui echilibru între activitățile solicitante și cele de rutină devin esențiale pentru bunăstarea noastră.

Acest episod oferă o privire în adâncime asupra modului în care putem prioritiza energia, nu timpul, și cum putem crea un stil de viață care să ne susțină sănătatea mentală și fizică. Descoperim strategiile și tacticile prin care putem naviga mai bine provocările cotidiene, optimizând consumul energetic și promovând un echilibru interior mai sănătos.

Acest episod este produs și distribuit cu susținerea E.ON Energie România.

Resurse:

1.https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC8493823/pdf/cer-06-21.pdf

2.https://www.affective-science.org/pubs/2017/barrett-tce-scan-2017.pdf

3.Lisa Feldman Barrett, How Emotions Are Made

Ai simțit vreodată ca vrei să comunici că ai nevoie de ceva, dar ți-a fost rușine să o verbalizezi? Ai auzit vreodată expresii precum “nu avem voie să ne comportăm așa, că e rusine”? Ce se întâmplă cu mintea unui om atunci când învață că exprimarea sinelui vine la pachet cu respingere și dezaprobare din partea celor din jur? Și care este rolul rușinii în incapacitatea noastră în a simți și exprima ce avem nevoie în viața adultă? 

În acest episod, Dana se deschide și ne împărtășește experiența ei cu emoția rușinii și cum a învățat, în timp, să fie asertivă în exprimarea nevoilor, chiar și în ciuda acestei trăiri.

Stresul este un concept foarte prezent în viața noastră de zi cu zi, care ne impactează atât acasă, cât și la birou și pe care îl blamăm pentru multe dintre afecțiunile noastre, chiar și fizice.

Este, însă, stresul întotdeauna rău sau există și situații în care acesta ne poate fi un bun partener în a ne dezvolta noi abilități?

Povestim în episodul de astăzi despre neurobiologia stresului, îi descoperim toate fațetele și învățăm când acesta devine toxic și care sunt riscurile la care ne expunem.

Și pentru a nu pleca acasă înainte de a afla și cum îl gestionăm, tot în acest episod descoperim și cele mai eficiente pârghii de care ne putem folosi în lupta cu stresul cronic.

Surse:

1. Mindfulness Impacts Your Brain & Business, Amishi Jha, Doctor în Psihologie, talk, 2017

2. Resilience training that can change the brain, Tabibnia Golnaz & Dan Radecki, Doctor în psihologie și Doctor în neuroștiință, cercetare, 2018

Nu contează ce trăiești, contează ce-nțelegi din ce trăiești. O frază pe care am folosit-o adesea în episoadele Mind Architect și în care credem cu tărie.  Ia, de exemplu, povestea a doi copii care au avut un context de viață similar - amândoi au avut părinți absenți emoțional, pentru că munceau prea mult și nu aveau destul timp sau pur și simplu pentru că aveau dificultăți în a exprima emoții.  În viața adultă, unul dintre copii are o viață personală în care este vulnerabil cu cei din jur, exprimă emoții și crede că exprimarea emoțiilor este un lucru benefic. În contrast, celălalt evită să exprime emoții și crede că vulnerabilitatea e semn de slăbiciune, iar lucrurile se rezolvă cel mai bine de unul singur.  Deși cei doi au trăit experiențe similare, poveștile pe care și le-au spus despre acestea au fost diferite, așadar la fel a fost și rezultatul din viața adultă.  Vorbim în episodul de astăzi despre Narativul personal, iar, pentru a exemplifica acest concept, vom folosi ca studiu de caz chiar narativul unuia dintre membrii echipei Mind Architect.

Pentru că pandemia ne-a trimis pe toți acasă, adaptarea la această nouă realitate nu e chiar ușoară. Două prietene ale podcastului ne ajută azi să înțelegem ce se întâmplă: elevii se întreabă cum arată și care e viitorul lor, părinții cum să se împartă între muncă și nevoia de a fi prezenți în același timp în viața familială, profesorii cum să se adapteze la atâtea schimbări și cum să-și continue misiunea de a educa la distanță. Anxietate, tensiune, lipsa controlului, readaptare - toate lucrurile astea sunt reale și încercăm în acest episod să ajutăm și noi cu câteva sfaturi și sugestii pe bază de neuroștiință. Cu Ioana Ispir de la Educativa și Mara Niculescu de la Teach for Romania!

Anul 2023 a fost cel în care Paul s-a oprit, s-a uitat la viața lui și la ritmul în care o trăia și a făcut alegerea unui an de pauză.

Un an în care vocea nu i-a mai apărut în episoadele Mind Architect și nici pe alte canale și în care a ales să se reîntoarcă spre sine, să descopere ce era de descoperit și să așeze ce era de așezat.

A fost un an de introspecție, de trăire și de începere a vindecării. Acum a venit momentul sezonului în care Paul revine și în care ne va împărtăși lecțiile pe care i le-a adus 2023. Suntem recunoscători dacă vei alege să ne fii alături în călătorie.

Cu toții am trecut prin asta. Ne-am enervat, ne-am pierdut controlul și am spus sau am făcut lucruri de care ne pare rău mai apoi. De ce se întâmplă asta și care e sistemul care se activează în astfel de situații, în episodul de azi. În plus, Paul ne spune și ce e de făcut ca să ne vină mințile înapoi.

Surse:

1. Inteligența emoțională, Daniel Goleman, Psiholog și Jurnalist, carte, 1995

2. Your Brain at Work, David Rock, Doctor în Neuroștiința Leadrshipului, CEO și cofondator al NeuroLeadership Institute, carte, 2009

3. Daniel Kahneman, Gândire rapidă, gândire lentă, Doctor în psihologie experimentală, Profesor universitar, Laureat al Premiului Nobel, carte, 2011

Ce înseamnă iubirea necondiționată a părinților față de propriii copii? Și este iubirea o resursă care te ajută să nu simți niciodată oboseală în primii ani ai celui mic?

Pot intra părinții în epuizare în efortul de a fi perfecți pentru copiii lor și, mai ales, este o astfel de abordare utilă pentru dezvoltarea celui mic?

Vorbim în acest episod cu Alina Pop, psihoterapeut cu specializare în burnout parental, care ne va povesti atât din practica de terapie, cât și din propria experiență, cum se poate simți, dar și ce putem face pentru a îl depăși.

Resurse:

1. Gender Differences in the Nature, Antecedents and Consequences of Parental Burnout, Isabelle Roskam, articol, 2020 - https://link.springer.com/article/10.1007/s11199-020-01121-5 

2. Depression, anxiety and guilt in burned out mothers of preschool and school-aged children, Sanchez Rodriguez, articol, 2019 - https://www.researchgate.net/publication/335238300_Depression_anxiety_and_guilt_in_burned_out_mothers_of_preschool_and_school-aged_children_Insight_from_a_cluster_analysis

3. A step forward in the conceptualization and measurement of parental burnout, Isabelle Roskam, articol, 2018 - https://www.frontiersin.org/articles/10.3389/fpsyg.2018.00758/full 

4. Can parental burnout directly or indirectly influence work outcomes, Thomas Rhys Evans, Isabelle Roskam, articol - https://www.burnoutparental.com/_files/ugd/5660ec_35e20db3ef444d9abd285190b5fb6b48.pdf 

5. Burnout in healthcare workers, Stefan De Hert, articol, 2020 - https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7604257/ 

Testul de măsurare a burnoutului parental poate fi efectuat aici https://alina-pop.ro/chestionar-de-burnout-parental/

Pentru cei dintre voi care își doresc să ia legătura cu Alina Pop, ea poate fi contactată pe:

Site : https://alina-pop.ro

Pagina de Facebook : https://www.facebook.com/psihologalinapop

Pagina Instagram : https://instagram.com/psih.alinapop?igshid=YmMyMTA2M2Y=

Primul episod al podcastului Mind Architect este despre creier și despre arhitectura acestuia. Ascultându-l, o să afli de ce acest model de reprezentare a creierului ne ajută să înțelegem de ce facem lucrurile pe care le facem, așa cum le facem. Bonus, vei primi și câteva sfaturi practice despre cum să folosești informația de la Paul în viața de zi cu zi.

Resurse: 

1. The Triune Brain, Therapy in a Nutshell / Emma McAdam, psiholog specializat pe probleme de familie si de cuplu, video, 2017, https://www.youtube.com/watch?v=T46SJQ8Cqbc

2. A Triune Concept of the Brain and Behaviour, Paul MacLean, Medic și Neurocercetător, carte, 1973

3. You have 3 brains. This is how to use them, Robert Sapolsky, 2024 - https://www.youtube.com/watch?v=A4_GpSok5VI

Dacă episodul trecut am vorbit despre recunoștință, astăzi ne concentrăm atenția pe cei din jur și vorbim despre apreciere.

De câte ori ai simțit să îi spui cuiva din viața ta, fie acasă, fie la birou, cât de multă apreciere simți pentru acea persoană? Ca ti-a placut cum a gandit sau cum s-a purtat intr-o situatie. Dar invers, de câte ori ai primit cuvinte de laudă sau apreciere de la colegi, șefi, prieteni sau parteneri de viață?

Cum s-a simțit atunci când ai oferit apreciere, dar și când ai primit-o?

In acest episod descoperim neurobiologia si psihologia mobilizate de oferirea si primirea de apreciere si invatam cum un multumesc sincer, poate sa fie combustibil motivational pentru cei din jur.

Resurse:

1. Counting Blessings Versus Burdens: An experimental investigation of gratitude and subjective well being in daily life, Journal of Personality and Social Psychology, studiu, 2003

2. Effects of gratitude meditation on neural network functional connectivity and brain-heart coupling, articol, 2017 - https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5506019/

În acest episod explorăm sursele motivației și felul în care creierul nostru gestionează echilibrul dintre evitarea durerii și căutarea plăcerii. Vom descoperi cum condiționările din copilărie și influențele sociale modelează alegerile pe care le facem și cum acestea ne pot împinge spre decizii defensive în viața personală și profesională.

Cu ajutorul unor exemple din viața reală și a unor perspective inovatoare din neuroștiință, înțelegem cum frica de eșec sau respingere ne poate epuiza energia vitală, împiedicându-ne să ne bucurăm de aspectele esențiale ale vieții. 

În același timp, discutăm despre cum putem transforma motivația de tip "away from" într-un catalizator pentru creștere personală și realizare. Discutăm cum să îți redirecționezi atenția și să îți folosești motivația pentru a-ți atinge obiectivele și pentru a trăi o viață cu adevărat împlinită.

Descoperă metode practice pentru a schimba focusul dinspre frică și apărare către curaj și explorare, și cum să cultivi o mentalitate orientată spre dezvoltare și împlinire.

Cu toții ne găsim aproape zilnic într-o negociere, uneori fără ca măcar să ne dăm seama cum și când am început să negociem. Descoperă în episodul de astăzi de ce este negocierea un dans al elefanților și cum îi ajutăm pe călăreți să coordoneze eficient coregrafia, care sunt pașii de dans cei mai întâlniți și cum îi învățăm mai ușor și în avantajul ambilor parteneri.

Și fiindcă, pentru un dans cu adevărat reușit, e nevoie ca ambii dansatori să se ghideze după aceleași principii, ține minte ce învățăm în acest episod de Mind Architect, căci s-ar putea să îți fie de mare folos în următoarea negociere, fie ea pentru mărirea de salariu la birou sau pentru cine se ocupă de următoarea curățenie generală acasă.

Surse:

1. Getting to Yes, Roger Fisher & William Uri, PhD, carte, 1981

Mintea noastră este ca un derdeluș pe care alunecă energie constant. Și energia asta poate fi asociată cu toate activitățile pe care le desfășurăm în fiecare zi, lună de lună, an de an. Iar cu cât ne urcăm mai des pe săniuță și parcurgem același traseu, cu atât panta pe care alunecăm se adâncește mai tare.

Vă întrebați acum dacă putem oricând să ne urcăm pe săniuță și să schimbăm ruta? Indiferent de vârstă? Atunci episodul acesta este pentru voi.

Surse:

1. Neuroscience Academy, Dr. Sarah McKay, Neuroscientist, Autor, curs 

Într-o lume plină de lucruri de spus, ascultarea activă devine o virtute care contribuie semnificativ la construirea de relații trainice.

Află în episodul de astăzi ce este ascultarea activă, de ce e ea diferită de a auzi cuvintele interlocutorului și care sunt cei mai eficienți pași pentru a avea conversații relevante și satisfăcătoare cu cei din jur.

Surse:

1. I Hear You, Michael Sorensen, Autor, Coach specializat în relații, speaker, carte, 2017

2. Active Listening: Imporve your ability to listen and lead, Center of Creative Leadership, 2007

De câte ori ai fost în situații în care să simți rușine? Poate a fost ceva ce ai făcut sau o întâmplare care te-a pus într-un context inconfortabil. Poate au fost situații în care ai simțit că nu ești suficient de bun, suficient de atrăgător, suficient de pregătit, suficient de competent, sau poate pur și simplu... suficient.

Vorbim în acest episod cu Alexandra Irod Olteanu despre una dintre cele mai rezistente emoții dificile și una dintre cele care se învață cel mai devreme, rușinea. Descoperim cum o învățăm și ce fel de mesaje primite de la cei din jur conturează felul în care ne uităm la rușine în viața adultă, dar și ce putem face dacă o trăim.

Resurse:

1. Why Therapy Works, Louis Cozolino, psiholog și profesor de psihologie, 2015, carte

2. The Voice of Shame - Silence and Connection in Psychotherapy, Robert G. Lee și Gordon Wheeler, psihoterapeut și psiholog clinician, 1996, carte

Ai avut vreodată dificultăți în a simți o emoție sau ai observat pe cineva drag care trăiește asta? 

Îți sunt familiare expresiile nu mai plange, nu ai de ce sa fii supărat și nu-ți fie frică?

Cum crezi că arată relația noastră cu emoțiile dificile, în România? 

Spre finalul acestui sezon, vorbim în episodul special de astăzi cu Ioana Ursu, psiholog clinician și psihoterapeut CBT în formare, despre nivelul de alfabetizare emoțională la români.

Resurse:

1. Emotional Intelligence and the Tendency to Use Dysfunctional Cognitive Schemas, Odette Dimitrescu, Mihaela Negrescu, 2015, articol - https://doi.org/10.1016/j.sbspro.2015.03.056

2. Differences in Empathic Concern and Perspective Across 63 Countries, 2016, articol - https://doi.org/10.1177/0022022116673910

3. Cross-cultural Perspectives on the Role of Empathy During COVID-19. Sustainability, 2021, articol - https://doi.org/10.3390/su13137431

4. Cercetare World Giving Index, studiu, 2021 - https://www.cafonline.org/docs/default-source/about-us-research/cafworldgivingindex2021_report_web2_100621.pdf

2. Emotional Intelligence, Daniel Goleman, psiholog și jurnalist științific, carte, 1995

Contact Ioana Ursu: https://www.facebook.com/Psiholog-Ioana-Ursu-110867054895013/?ti=as

Să recuperezi somnul pierdut de-a lungul săptămânii în weekend nu e o soluție bună. Discutăm despre asta dar și despre altele în episodul de astăzi: de ce toate mamiferele dorm, care-s neurotransmițătorii care te trimit la culcare, ce se întâmpla când dormim, care-s fazele unui somn normal, ce beneficii surprinzătoare are somnul asupra sănătății și bunăstării psihice și de ce visăm.

Un episod despre somn care te va ține treaz!

Surse:

1. Why We Sleep, Matthew Walker, Profesor de Neuroștiință și Psihologie la Universitatea Berkley, 2017

Știai că există niște molecule pe care corpul tău le fabrică și care te fac fericit sau nefericit? Știai ce se întâmplă în corpul tău când te ia cineva în brațe, sau atunci când termini de alergat maratonul? Despre toate astea, în episodul de azi cu Paul Olteanu.

Surse:

1. Habits of a Happy Brain, Loretta Breuning, Doctor, Profesor emerit de Management, Fondator Inner Mammal Institute, carte, 2015

2. Leaders Eat Last, Simon Sinek, Autor, Publicitar, Trainer, carte, 2014

Am trecut alături de voi printr-un sezon 10 profund, plin de lecții personale ale lui Paul și plin de împărtășiri primite din partea voastră. Vă mulțumim pentru el și suntem recunoscători să ne revedem într-un nou sezon, în care vom încerca să operaționalizăm conceptele discutate în Sezonul 10. Așadar, în această toamnă vorbim despre redefinirea bogăției pentru stare de bine, nu pentru siguranță și resurse materiale. Haideți să explorăm și să descoperim împreună cum ne readucem atenția asupra tuturor resurselor de care dispunem, cum ne facem management-ul energiei, dar și ce impact au avut experiențele anterioare asupra noastră și cum putem ieși din cultul productivității, odată ce am aderat la el, conștient sau nu.

Acesta este cel mai important și special episod pentru mine din toate cele 120 de episoade din primele 10 sezoane ale podcastului Mind Architect. Este episodul pe care mi-a fost cel mai greu să-l scriu, pe care l-am amânat cel mai mult și pe care l-am documentat cu lacrimi în ochi. 

Este un episod în care vă împărtășesc despre relația mea cu iubirea și compasiunea de sine. 

Când și cum învață copiii să le simtă, ce se întâmplă dacă nu o pot face și care sunt costurile și consecințele în viața adultă? Cum și de ce e posibil să ne fie mai ușor să fim blânzi și buni cu cei din jur decât cu noi înșine? Cât de mult contează primele zile pe pământ ale unui nou-născut și cât de contagioase sunt stările și emoțiile mamei? 

Acestea sunt câteva dintre lucrurile la care am reflectat la persoana întâi pe parcursul anului 2023 și concluziile mi-au venit în mod neașteptat, la mare, în Vama Veche, ascultând pe plajă o melodie a lui Elvis pe care am avut sentimentul că o aud pentru prima dată. 

Închei episodul în cel mai personal mod posibil și anume citindu-vă o intrare din jurnalul meu personal, scrisă la întoarcerea în București de la mare, o intrare care simt că mi-a relevat și clarificat o bună bucată din povestea de viață.

Găsești aici playlistul care a însoțit călătoria lui Paul din acest an - https://open.spotify.com/playlist/32AgipHILH0RwvCi3EfS1C?si=c92245aaadd54a59

Când vorbim despre iubirea de sine, nu vorbim despre rolurile care ne-au ajutat să supraviețuim, ci despre cine suntem noi înainte să fi apărut toate aceste roluri și dincolo de ele. 

Cine suntem noi cu adevărat, nu cine credem că suntem și trebuie să fim ca să supraviețuim. 

De foarte multe ori, însă, chiar dacă înțelegem acest lucru, în lipsa clarității asupra a cine suntem, putem evalua acțiunile pe care le facem în beneficiul nostru ca fiind egoiste sau chiar acționa din egoism. 

Unde tragem linia între iubirea pentru sine și atașamentul față de ego și cum parcurgem distanța de la cine-am învățat că trebuie să fim pentru a supraviețui până la iubirea de sine care ne permite trăirea pe deplin? 

Descoperim toate acestea în episodul de astăzi, într-o conversație fascinantă alături de psihoterapeutul Cristina Trepcea.

Relația dintre copil și părinții acestuia este printre cele mai importante și marcante relații ale vieții lui. Pentru părinți, relația cu copiii este printre cele care produc cele mai multe transformări, dar și care aduc cele mai multe provocări. 

Cum se definește un părinte în relația cu copilul său? Cum e această definiție construită atunci când părintele are rol de tată? 

Cum ne impactează credințe precum “am pierdut deja primii ani din viața lui, e prea târziu să mai recuperez”, “eu trebuie să mă sacrific pentru familie” sau “dacă eu m-am descurcat singur când eram copil, poate și el să se descurce”? 

Ce ne poate motiva să începem să redefinim relația cu copiii noștri, chiar și la vârsta adultă? Cum ne descoperim filtrele cu care am operat până acum și care sunt instrumentele care să ne permită să le modificăm? 

În acest prim episod al mini-seriei lui, Dorin ne vorbește despre relația cu fiul său, Dan, despre cum a hotărât să înceapă un proces de recreare a relației dintre ei doi, dar și despre ce mecanisme defensive și credințe vechi care necesitau actualizări a descoperit în drumul său către schimbare.

Cu siguranță toți suntem familiarizați cu pozițiile pro și contra în dezbatere. Toți am făcut măcar o dată în viață o listă de argumente pro și contra pentru a ne ajuta să luăm o decizie și probabil că am fost și în situația de a ne afla în tabăra pro sau contra a unui subiect de discuție controversat.

Păstrăm banii la comun sau ne ținem veniturile și cheltuielile separate în relația de cuplu? Definim prin constituție familia ca fiind uniunea dintre un bărbat și o femeie sau oferim libertatea fiecărei familii să își creeze propria definiție? Permitem avortul sau abordăm o atitudine anti-avort?

Toate acestea sunt conversații dificile, controversate și care, de cele mai multe ori, sfârșesc în conflict.

Astăzi învățăm de la Emi Beteringhe, Președinte al Asociației Române pentru Dezbateri și Oratorie, cum să folosim principii din dezbatere în conversațiile din viața de zi cu zi, astfel încât să ne creștem șansele de a asculta și argumentele părții opuse nouă și de a purta conversații dificile într-o manieră mai empatică și mai constructivă.

Dacă îți dorești să susții proiectul ARDOR și mișcarea de dezbatere în România, o poți face pe pagina ARDOR aici - https://bit.ly/3fppwiJ

Iar dacă ai în viața ta copii care crezi că s-ar bucura sau ar beneficia de pe urma dezbaterilor, poți afla mai multe despre proiectul Debatex aici - https://bit.ly/3xSuE52

Ți s-a întâmplat vreodată să amâni o sarcină până în ultimul moment, doar ca apoi să intri în criză de timp și să o faci, dar cu foarte mult stres sau chiar să renunți cu totul la ea, iar apoi să te blamezi pentru că ai fost leneș și nu ai rezolvat-o din timp? Șansele sunt că răspunsul este da, pentru că cei mai mulți dintre noi procrastinăm, chiar dacă acest comportament nu e cronic.

Este, însă, procrastinarea o particularitate a unui om leneș sau incapabil să își gestioneze timpul eficient sau este aceasta o problemă de reglare emoțională?

Vorbim în episodul de astăzi cu Alexandra Irod și încercăm să aflăm de ce procrastinăm, cum ajungem să facem asta în mod repetat până când devine un obicei și, mai ales, care sunt soluțiile pe care le putem aplica pentru a putea ieși din ciclu și a ne gestiona atât timpul, dar mai ales emoțiile, mai eficient.

Surse:

1. The Self Over Time, Hal Hershfield, Doctor în psihologie, studiu, 2019

2. Why We Procrastinate, NY Times, articol, 2019

Te-ai confruntat vreodată cu frustrarea că, deși lucrezi la o problemă de foarte multă vreme, aceasta tot continuă să reapară sub diverse forme? Că, deși ai trecut peste un conflict important cu partenerul de viață și credeați că ați depășit momentul, periodic tot continuați să vă certați din același motiv?

Momentele sau temele dificile din viața noastră par să fie recurente. Este acesta un semn că suntem blocați sau nu facem progres? Este dezvoltarea personală un proces de înaintare și îndepărtare de probleme către un scenariu mai fericit sau este aceasta un proces de construire de reziliență și acceptare a problemelor?

În acest episod vorbim abordarea estică și cea vestică, două abordări ale dezvoltării personale aparent opuse, dar care, puse împreună, ne pot ajuta să obținem o imagine mai de ansamblu asupra felului în care ne dezvoltăm și în care dezvoltăm relațiile din jurul nostru.

Resurse:

1. Already Free, Bruce Tift, Autor și Psihoterapeut, carte, 2011

Deși ne naștem întregi, capabili de simțire, emoție, apoi cogniție și comportamente, undeva pe drum învățăm inconștient să curatorizăm părți din noi pentru a obține siguranță și apartenență. Iar astfel, sinele nostru devine fragmentat și începem inconștient să ne căutăm jumătatea în exterior, pentru a redeveni întregi. 

Ne petrecem mare parte din viață căutând în partenerul de cuplu părți din noi pe care le-am pierdut sau pe care am învățat să le suprimăm. Ne atrage ce lipsește în noi, dar nu de puține ori exact trăsăturile care ne-au atras inițial la partenerul de cuplu ajunge să ne amenințe. 

Cum arată sinele social în relații și cum ne ajută oglina partenerului de cuplu să ne reîntregim sinele, pentru a rămâne în parteneriat ca doi oameni întregi care se iubesc, nu ca două jumătăți care caută să se completeze?

Vorbim în acest episod cu Raluca Anton și Adela Moldovan, doctori în psihologie și psihoterapeuți despre reîntregirea sinelui și portretul iubirii pe care o căutăm cu toții.

Ce înseamnă cultura organizațională și transformare culturală? Cum se traduc aceste două concepte în viața de zi cu zi a organizațiilor din România dar, mai ales, in nivelul de satisfacție al angajaților acestora? Ce presupune procesul de transformare pentru o organizație care activează în mediul bancar? Află mai multe despre toate acestea în episodul special de astăzi, în care am invitat-o pe Diana Mișa, Director Executiv OTP Bank Romania.

Într-o lume în care facem lucrurile din ce în ce mai mult și mai repede, uneori poate părea mai important să îndeplinim taskul decât să avem grijă la bunăstarea celui de lângă noi sau a relației, mai ales în viață profesională.  

Cât de important este, însă, pentru un bun lider, să acorde atenție nivelului de satisfacție sau calității relațiilor cu ceilalți oameni din organizație? Mai ales, cum arată energia feminină și cea masculină în business și ce putem lua din fiecare dintre ele pentru a construi portretul unui lider eficace?  

În acest context, vorbim astăzi cu Mara Cristea, vicepreședinte OTP Bank, despre oportunitățile și dificultățile energiei feminine în organizații și despre Girl Power, un program de mentorat pentru femei care intenționează să ofere din experiență și învățămintele unor femei în poziții de lidership pentru a se dezvoltă în lideri mai echilibrați.

Resurse:

1. Sex differences in human neonatal social perception, Jennifer Connellana, Simon Baron-Cohena, Sally Wheelwrighta, Anna Batkia, Jag Ahluwalia, Dep de Psihologie și Psihiatrie Experimentală, Centrul de Cercetare Autism, Universitatea Cambridge, studiu, 2000

2. Behavioral Gender Differencies in the Neonatal Period According to the Brazelton Scale, E Boatella-Costa, C Costas-Moragas, F Botet-Mussons, A Fornieles-Deu, M L De Caceres-Zurita, articol, 2007

3. Experience Independent sex differences in newborn macaques: Females are more social than males, Elizabeth A Simpson, Ylenia Nicolini, Melissa Shetler, Stephen J Suomi, Pier F Ferrari, Annika Paukner, articol, 2016

4. Lost Connections, Johann Hari, scriitor, carte, 2018

Este sexualitatea un subiect rușinos sau una dintre cele mai naturale și necesar de discutat teme?

Indiferent de sex și gen, mulți dintre noi trăiesc multă rușine în jurul propriei sexualități. Ne simțim inconfortabil în fața provocării de a ne exprima nevoile sau dorințele și ne conformăm unei mulțimi de norme culturale care ne spun cât, cum, când și unde este acceptabil să fim ființe sexuale.

Cum facem, însă, să dezvoltăm o relație cu propria sexualitate care să contribuie la o viață mai împlinită și cu mai multă satisfacție? Vorbim astăzi cu Cristina Flueraș, psiholog și psihoterapeut și încercăm să găsim răspuns acestor întrebări și multor altora

Resurse:

1. Mating in Captivity, Esther Perel, psihoterapeut, carte, 2004

2. Rethinking Infidelity, Esther Perel, psihoterapeut, carte, 2017

3. Body to Body Intimacy, Stella Resnick, psiholog clinician, carte 2012

4. The Heart of Desire, Stella Resnick, psiholog clinician, carte, 2012

5. Beyond My Control, Nancy Friday, autor, carte, 2009

6. The Erotic Mind, Jack Morin, autor, 1996

Astăzi răspundem încă de la început și scurt. Banii n-aduc fericirea, dar anulează destul de multă nefericire.

În acest episod de Mind Architect aflăm ce înseamnă banii pentru creierul nostru, care sunt sumele care cresc nivelul de fericire și ce modalități de cheltuire a acestora aduc plus valoare nivelului de satisfacție resimțit de creier.

Și da, dacă te-ai întrebat vreodată de ce, dincolo de rata la bancă, creditul pentru casă reprezintă o corvoadă, afli răspunsul tot în episodul de astăzi.

Surse:

1. The Truth About Trust, David DeSteno, Profesor de Psihologie, carte, 2014

2. Happy Money, Elizabeth Dunn & Michael Norton, Profesor în Departamentul de Psihologie la University of British Colombia, Profesor de Business Administration la Harvard, carte, 2013

Ce-ai zice dacă ai afla că oamenii au niște butoane universale pe care dacă le apeși le poți schimba comportamentul? În plus, veți afla de ce se simt maimuțele nedreptățite când sunt recompensate inegal pentru același efort. Despre butoanele astea și despre cum să le apeși mai curând pozitiv decât negativ, în episodul de azi cu Paul Olteanu.

Surse: 

1. Your Brain at Work, David Rock, Doctor în Neuroștiința Leadrshipului, CEO și cofondator al NeuroLeadership Institute, carte, 2009

2. Comunicarea nonviolentă, Marshall Rosenberg, Psiholog, Autor, carte, 1999

Pentru o bună perioadă de timp, am evaluat inteligența celor din jur prin măsurarea IQului și ne-am oferit unii altora apreciere luând în calcul coeficientul de inteligență.

Totuși, într-o lume a sarcinilor îndeplinite rapid și în volume mari, liderii cei mai apreciați sunt din ce în ce mai mult aceia care manifestă empatie, compasiune și grijă pentru bunăstarea celor din jur.

Așadar, în episodul de astăzi vorbim despre inteligență emoțională, ce este ea și cum o putem folosi atât în relația cu noi înșine, cât și cu cei din jur, pentru a trăi o viață mai aliniată cu noi înșine și cu mai multă atenție la propria bunăstare.

Resurse:

1. The Social Neuroscience of Emotional Intelligence, Tania Singer (Psiholog și Neurocercetător) & Clau Lamm (Profesor Universitar , conducător al Dep. de Neuroștiință Socială și Afectivă la Univ. din Viena), 2009, articol - https://greatergood.berkeley.edu/images/uploads/Singer_2009.pdf

2. Emotional Intelligence - Why It Can Matter More Than IQ, Daniel Goleman, autor științific, carte, 1995

3. Working with Emotional Intelligence, Daniel Goleman, autor științific, carte, 1998

4. The Emotional Life of Your Brain, Richard Davidson, Profesor de Psihologie și Psihiatrie, carte, 2012

În acest episod, discutăm cum să trecem de la presiunea perfecționismului și competitivității la o orientare sănătoasă către rezultate. 

De la o vârstă fragedă, suntem învățați să evităm greșelile și să ne comparăm cu ceilalți, ceea ce duce la stres cronic și o teamă constantă de eșec în viața adultă. Aceste tipare mentale ne influențează obiectivele și modul în care ne percepem valoarea personală.

Însă există o alternativă: orientarea către rezultate. Acest stil de a trăi pune accent pe satisfacția obținerii obiectivelor și rezolvarea problemelor fără presiunea de a fi cel mai bun. Valorificarea feedback-ului, stabilirea de obiective realiste și lucrul colaborativ devin esențiale pentru a atinge excelența personală. Învățăm cum să ne construim acest stil încă din copilărie, prin susținerea autonomiei și încurajarea învățării active.

Descoperim alături de Adrian Dinu cum să reconstruim acest stil și ca adulți, concentrându-ne pe îmbunătățirea personală și pe lucrurile care contează cu adevărat. Astfel, stima de sine devine o bază solidă pentru realizările noastre, eliberându-ne de constrângerile perfecționismului și competitivității.

Acest episod este produs și distribuit cu susținerea E.ON Energie România.

Resurse:

1. Carol Dweck, Mindset

2. Cum ne influențează mindsetul traiectoria personală și profesională - https://youtu.be/YzM1skHr-5k?si=tE5RWSzTzhBfgo6q

3. The 85% rule for learning - https://www.nature.com/articles/s41467-019-12552-4

Pofta și impulsul Elefantului sunt deseori greu de stăpânit de către domnul Călăreț. Plăcinta cu carbohidrați, grăsimi și zahăr pe care o putem mânca la ceas de seară este mult mai atrăgătoare decât ideea că am putea avea pătrățele dacă am merge zilnic la sală și am mânca sănătos.

În episodul de azi, discutăm despre cum putem sparge obiceiurile negative, care nu ne mai folosesc în prezent și construi obiceiuri noi implicând cei doi actori din creierul nostru.

Ce mai contează în acest demers sunt și persoanele cu care ne înconjurăm, căci dacă obiectivele și obiceiurile lor bune ne sunt asemănătoare, atunci cresc șansele de a ne ține elefantul pe drumul cel bun. În acest context, pentru ce credeți ca au optat maimuțele, într-un experiment atunci când au avut de ales între a primi hrana și a privi un influencer?

Surse: 

1. The Power of Habit, Charles Duhigg, Jurnalist, carte, 2012

2. Atomic Habits, James Clear, Autor și Speaker, 2018

Te-ai aflat vreodată într-o situație în care te-ai simțit vulnerabil? Poate s-a întâmplat în relația cu partenerul de cuplu, cu colegii de echipă la birou sau cu un proiect important pentru tine. Cum ai reacționat? Ai discutat cu ceilalți sau ai ales să gestionezi singur momentul și să nu arăți că ți-a fost greu?

La naștere, biologia noastră ne predispune să fim profund vulnerabili. Suntem complet dependenți de cei din jur pentru supraviețuire. Cu toate acestea, experiențele pe care le trăim ulterior ne modifică, uneori, relația cu vulnerabilitatea în viața adultă.

Află în episodul de astăzi ce este vulnerabilitatea și dacă ea îți este într-adevăr aliat sau inamic. Când e util să fii vulnerabil și cum te ajută exprimarea vulnerabilității în construirea și menținerea unei vieți împlinite și a unor relații mai puternice, atât acasă, cât și la birou.

Surse:

1. The Power of Vulnerability, Brene Brown, PhD, carte, 2012

2. The Culture Code, Daniel Coyle, Autor, 2017

De câte ori ai simțit că ai pierdut ceva important și ai fi vrut să spui “sunt trist”, dar ai ales, în schimb, să te înfurii și să ridici vocea sau pur și simplu să pleci de lângă persoana sau din situația care te întrista? Știai că exploziile de furie în situațiile care te confruntă cu pierderi pot masca emoția autentică și te pot ține blocat în bucle defensive?

Descoperim în acest episod cum învățăm tristețea, ce se întâmplă dacă nu știm să o trăim autentic, dar și de ce, chiar dacă dificilă și neplăcută, este o emoție pe care e esențial să învățăm să o simțim.

Resurse:

1. Good Reasons for Bad Feelings: Insights from the Frontier of Evolutionary Psychiatry, medic, 2019, carte

2. The Depths: The Evolutionary Origin of The Depression Epidemic, Jonathan Rottenberg, profesor de psihologie, 2014, carte

3. Happy or Sad: The Chemistry Behind Depression, Dolores Garcia-Arocena, PhD în Biologie Moleculară și Celulară, 2015, articol - https://www.jax.org/news-and-insights/jax-blog/2015/december/happy-or-sad-the-chemistry-behind-depression

4. The Chemistry of Depression, 2021, articol - https://www.verywellmind.com/the-chemistry-of-depression-1065137

5. How The Brain Processes Emotions, Heidi Moawad, medic, 2017, articol - https://www.neurologylive.com/view/how-brain-processes-emotions

6. Where In The Brain Is Depression, 2013, articol - https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3619732/

Când te trezești dimineața, care e ritualul tău? Simți adesea, la început de zi, în momentele de liniște sau de conectare cu cineva apropiat, că ești recunoscător pentru acel moment sau pentru acea persoană?

Cercetarea confirmă că practicarea zilnică a recunoștinței duce la o perspectivă mai optimistă asupra vieții, comportamente prosociale și chiar și la o mai bună stare de sănătate sau calitate a somnului. Așadar, în episodul de astăzi, cu recunoștință pentru voi toți cei care ne ascultați, vom vorbi despre… recunoștință.

Resurse:

1. Counting Blessings Versus Burdens: An experimental investigation of gratitude and subjective well being in daily life, Journal of Personality and Social Psychology, studiu, 2003

2. Effects of gratitude meditation on neural network functional connectivity and brain-heart coupling, articol, 2017 - https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5506019/

După aproape 3 ani de Mind Architect, am ajuns la cel de-al șaptelea sezon de podcast. Îl începem prin a vă mulțumi vouă, tuturor celor care faceți parte din comunitatea Mind Architect și care ne alimentați cu energie pentru a continua ce ne-am propus. 

Avem multe vești și în acest sezon, inclusiv noutăți despre conversațiile din noul studio de înregistrări, așa că vă invităm să rămâneți cu noi pe durata acestui episod. 

Conversațiile dificile sau conflictele pot apărea chiar și în relații cu oamenii cei mai apropiați nouă, așa că vă pregătim un sezon despre controverse. Învățăm împreună cum le gestionăm mai bine și cum ne asigurăm că ne păstrăm sănătoase relațiile cu cei din jur.

Poți să ajungi de la un venit de 800 euro pe lună la statutul de milionar? Iar dacă răspunsul este da, cum faci asta și care sunt calitățile pe care e nevoie să le cultivi la tine?

Care sunt învățămintele pe care le putem lua de la un om cu o astfel de reușită și ce dificultăți se ascund în spatele unui stil de viață pe care l-am putea privi ca lipsit de griji din exterior?

Discutăm în episodul de astăzi despre toate acestea cu Alex Hudițan, un om de la care credem că putem învăța și un om care ne arată cum se vede viața după multiple transformări.

Pentru toți cei care își doresc să afle mai multe despre el sau să ia legătura cu el, Alex poate fi găsit la următoarele linkuri: 

Facebook - https://www.facebook.com/huditan

Instagram - https://www.instagram.com/huditan/

Step Up Amazonienii - https://www.instagram.com/amazonienii_stepup/

Reset Normal - https://www.instagram.com/resetnormal/

Te-ai întrebat vreodată cât timp reușește călărețul tău să stea concentrat pe o anumită activitate sau ce se întâmplă mai exact în momentul în care i se rupe filmul? Încotro ni se îndreaptă atenția în astfel de momente?

În episodul de azi povestim despre default mode network, o întreagă rețea care se activează tocmai în momentul în care îi dăm creierului nostru puțin timp liber. 

Așa cum ne antrenăm mușchii atunci când mergem la sală, la fel putem să ne antrenăm și mintea să rămână concentrată pe activitățile de lungă durată.

Surse:

1. Social: Why Our Brains Are Wired to Connect, Matthew Lieberman, Profesor în Departamentul de Psihologie, Psihiatrie și Științe Comportamentale la UCLA, carte, 2013

Trăim într-o lume în care opțiunile pe care le avem la dispoziție când vine vorba de ales direcții profesionale par infinite. Cu toate astea, ne aflăm adesea în situația în care ne simțim blocați la locuri de muncă nesatisfăcătoare și în care nu mai vedem niciun viitor pentru noi.  Pentru Dorin, alegerile sau schimbările profesionale făcute de-a lungul timpului au reprezentat o parte integrată din procesul lui de dezvoltare personală. De la om de armată la specialist tehnic, la lider și, mai apoi, mentor, Dorin a trăit și parcurs o plajă largă de experiențe profesionale.  Pe toate, însă, le-a făcut cu excelul în față, tot timpul conștient de următorul său pas și de importanța acestuia în dezvoltarea sa.  Vorbim în acest episod despre cum s-a folosit Dorin de modelul TPVM (talente, pasiuni, valori și motivații) în deciziile sale de transformare sau schimbare profesională și descoperim tot efortul care a fost necesar pentru analiza minuțioasă a fiecăruia dintre elementele modelului.

Obiceiuri, tradiții, liste de cadouri, mese în familie și depănat de amintiri. Toate acestea sunt specifice sărbătorilor de iarnă, iar noi toți suntem obișnuiți cu ele.

Fie că sărbătorile ne încântă sau reprezintă o corvoadă, că ne bucurăm să ne revedem familia sau trăim deturnări emoționale doar la gândul conversațiilor pe care le vom avea cu aceștia, pentru noi toți ele reprezintă atât potențiale pericole, cât și bucurii.

Povestim în acest episod special despre cum evităm pericolele dar, mai ales, cum alegem să trăim bucuriile vechi și să creăm altele noi, pentru ca în jurul mesei de Crăciun să ne bucurăm de mai multă oxitocină și un nivel mai scăzut de cortizol, să trăim mai multă conectare cu cei din jur și să încărcăm bateriile Călărețului pentru anul următor.

Ce fel de mesaj interiorizează despre sine un copil care este descris de cei din jur ca fiind nesociabil și coleric? Cum își poate gestiona acesta furia pe care o simte față de toate experiențele pe care le percepe ca fiind nedrepte?

Cum poate ajunge, în viața adultă, să trăiască explozii de furie chiar și pentru lucruri mici și, aparent, neimportante, și chiar și față de oameni pe care îi iubește?

Cum poate toată această furie să ne aducă în punctul în care să spunem “am obosit”?

În episodul de astăzi, Dana ne împărtășește propria sa experiență cu emoția furiei. Ne povestește despre cum și-a însușit această emoție ca fiind cea mai la îndemână, dar și despre cum a ajuns să ignore și reprime alte emoții în proces.

Descoperim, alături de ea, și ce a făcut în procesul său de reîmprietenire cu toată paleta de emoții, dar și cum a reușit să transforme furia din agresivitate în asertivitate.

În anul studiilor de caz și al poveștilor personale, după un sezon în care am împărtășit cu voi cele mai importante lecții pe care ni le-am luat în procesele noastre de dezvoltare, a venit momentul să intrăm pe teritorii noi și să exersăm lucruri necunoscute până acum. 

În acest sezon vorbim despre transformări. Transformări pe care le parcurgem și documentăm pe măsură ce înregistrăm și pe care le împărtășim cu voi împreună cu toate observațiile, trăirile, reușitele și piedicile pe care le descoperim pe parcurs. 

Haideți cu noi într-un sezon despre momente inițiale de motivație, conștientizări, progrese mici și mari, repetat tipare vechi, dar și obiective de creștere pentru viitor.

Cum ne arată relația de cuplu atunci când laptopul devine al treilea membru al acesteia? Ce ne facem când nu putem fi niciodată deconectați de la email, iar sarcinile de la job ne urmăresc și în masa din familie? 

Ce se întâmplă când ajungem să încercăm să planificăm timp liber pe care nu îl avem sau când transformăm timpul liber în ocazii de a ne încărca cu și mai multă muncă? 

Pentru Dana, libertatea de a-și oferi timp liber și de a se bucura de acesta a devenit o povară dificil de gestionat și o temă foarte prezentă, care avea nevoie să își găsească spațiu în procesul ei de dezvoltare. 

În acest prim episod al mini-seriei vorbim despre momentul de conștientizare, lucrurile care au început să doară și modul în care Dana a început această călătorie.

Fie că iți vine să crezi sau nu, Freud a avut dreptate cu unele lucruri. În episodul de astăzi povestim despre ce au în comun James Bond, Tony Stark și Dr. House și despre ce impact a avut copilăria timpurie în viața lui Darth Vader. Pregătiți-vă pentru un episod despre stiluri de atașament și despre cum interacțiunile din primii ani de viață ne formează o hartă pentru felul în care ne vom uita la toate relațiile viitoare.

Resurse: 

1. Attached: The New Science of Adult Attachment and How It Can Help YouFind - and Keep - Love, Amir Levine & Rachel Heller, Psihiatru & Neuroscientist / Psiholog, carte, 2012

În primul episod din sezonul 10 vă invit alături de mine într-o călătorie în timp, înapoi în 2022 pentru a vă arăta câteva cadre din spațiul meu interior de atunci și ce anume a condus la decizia de a lua un an de pauza, de reflecție și de vindecare. 

Vă împărtășesc la primă mână care au fost convingerile și reflexele emoționale care m-au împins către performanță și aparent succes, dar și cum arătau trăirile, motivațiile și evenimentele din culise. 

Vă voi dezvălui din experiență personală, dar și din ce au trăit colegii mei alături de mine, cum toată cunoașterea științifică din lume poate să nu ne mai servească atunci când nu mai avem energia psihică și emoțională să punem în practică, ce știm în teorie.

Găsești aici playlistul care a însoțit călătoria lui Paul din acest an - https://open.spotify.com/playlist/32AgipHILH0RwvCi3EfS1C?si=c92245aaadd54a59

De mici copii, adulții-n jurul nostru ne-ntreabă ce vrem să devenim când o să fim mari. Fie că traiectoria noastră profesională din viața adultă păstrează visele copilăriei sau e cu totul diferită, ea vizează adeseori sensul nostru în viață. A fost sau nu menirea noastră să ajungem acolo unde suntem acum? Sau, dacă în prezent ne e rău, ce sens are toată suferința? Care e sensul în ce vom face de acum înainte sau în relațiile pe care le-am creat cu cei din jur?

În episodul de astăzi vorbim despre una dintre cele mai importante teme existențiale, sensul vieții, și încercăm să descoperim cât e el de real, cât e prestabilit și cât ni-l creăm singuri și, în final, ce sens are sensul vieții pentru noi?

Surse:

1. Man's Search for Meaning, Viktor Frankl, Neurolog, Psihiatru, Filozof și Autor, carte, 1946

Deși trăim în cea mai prosperă, sănătoasă și longevivă perioadă din istoria omenirii,  avem cea mai mare rată de depresie, anxietate și de sinucidere în rândul minorilor.

Așadar, cu toate că trăim probabil în cel mai frumos moment să fii in viață din istoria omenirii, e posibil ca felul în care gândim să ne poată face viața greu de dus.

În acest context, psihoterapia nu este doar pentru cei "cu probleme", ci este pentru oricine vrea să se înțeleagă mai bine și să trăiască mai sănătos, psihic și emoțional. 

La fel cum ne ducem periodic mașina la revizie, merită să ne ducem din când în când și Călărețul și Elefantul la control.

Descoperă în acest episod fascinant cum experiențele din copilărie modelează sănătatea noastră mentală și fizică pe termen lung. Alături de Adi Dinu, psiholog și trainer în echipa Mind Architect, analizăm efectele traumatice ale experiențelor adverse din copilărie (ACEs) și cum acestea pot fi contrabalansate de experiențele pozitive (PCEs). 

Discutăm împreună studii care explorează legătura dintre adversitate și dezvoltarea cerebrală, descoperind cum un mediu de susținere și conectare poate transforma traumele copilăriei în puncte forte ale maturității. 

Ne uităm în profunzime la importanța relațiilor sănătoase timpurii și a sprijinului comunitar în construirea rezilienței emoționale, oferind perspective actuale despre ce contează cu adevărat în creșterea și dezvoltarea noilor născuți.

Resurse:

1. Felitti, et al., 1998: https://doi.org/10.1016/s0749-3797(98)00017-8 2. Chestionarul ACE folosit de guvernul din Oregon, in 2015: https://www.oregon.gov/oha/PH/HEALTHYPEOPLEFAMILIES/WIC/Documents/modules/aces-childhood-questionnaire.pdf 3. Robert Sapolsky - Behave 4. Sindromul bebelușului scuturat (Shaken baby syndrome) - https://www.mountsinai.org/health-library/injury/shaken-baby-syndrome#:~:text=Shaken%20baby%20syndrome%20is%20a%20severe%20form%20of%20head%20injury,severe%20brain%20damage%20or%20death 5. Kaua'I Longitudinal Study - rezilienta si experiente pozitive din copilarie - https://www.mccubbinresilience.org/kauai-longitudinal-study.html 6. Chestionarul PCE - Bethell, 2019: https://doi.org/10.1001/jamapediatrics.2019.3007 7. Bruce Perry & Oprah Winfrey - What happened to you 8. Meta-analiza privind impactul PCEs - Han & Dieujuste, 2023: https://doi.org/10.1016/j.chiabu.2023.106346 9. Studiul pe 3 generatii, despre transmiterea parentingului pozitiv- Schofield, Conger & Neppl, 2014: https://doi.org/10.1037/fam0000024

Am învățat devreme că s-ar putea ca oamenii să nu mă iubească și chiar să nu mă accepte pentru cum sunt, însă cu siguranță nu mă pot ignora dacă sunt cel mai bun. 

Cât de mulți dintre voi au simțit sau gândit cel puțin o dată că valoarea personală sau iubirea pe care o primesc de la ceilalți este condiționată de cât de buni sau de competenți sunt? 

Ce se întâmplă în mintea unui om care a învățat să-și echivaleze valoarea personală cu cât de bine reușește să performeze și care sunt consecințele?

În episodul de astăzi, Luciana ne vorbește despre propria sa relație cu această credință și ne împărtășește lucrurile care au făcut parte din procesul său de a descoperi ce înseamnă, de fapt, valoarea lui “a fi”.

COVID 19 a fost creat în laborator și eliberat intenționat de chinezi, Bill Gates a generat pandemia pentru a ne microcipa și controla, Pământul este plat, iar Moonlandingul a fost o făcătură. Îți sună cunoscut? Acestea sunt doar câteva dintre cele mai populare teorii ale conspirației.

În acest episod de podcast descoperim de ce apar aceste teorii, ce ne predispune la a crede în ele, dar și cum putem să-i determinăm pe cei apropiați care cad în capcana unei astfel de teorii să își revizuiască logica.

Pregătește-ți carnetul de notițe, căci astăzi introducem noțiuni cu nume cel puțin la fel de interesante precum definiția lor - agenticitate, paternicitate și proporționalitate.

Surse:

1. On the Viability of Conspirational Theories, David Robert Grimes, PhD, 2016

Am vorbit în mai multe rânduri, atât în podcast, cât și în Mind Architect Premium, despre rolul corpului în viața noastră psihică și emoțională și despre faptul că distincția între minte și corp nu mai este nici actuală, nici corectă. 

În acest episod vă povestesc la persoana întâi ce a avut să-mi comunice propriul corp când mi-am luat timp și mi-am dat spațiu să îl observ, ascult și înțeleg. 

De la tunsoare, la postură, la rigiditatea lombară, de la felul în care merg, la hainele cu care am ales să mă îmbrac, de la grupele musculare antrenate consecvent, la cele mai neglijate, toate au fost mesaje pe care mi-aș fi dorit să le observ și integrez mai din timp, pentru că veneau de la cel mai sincer martor al experiențelor mele - cel care știe fără greș dacă ce și cum trăiesc îmi face bine sau nu.

Găsești aici playlistul care a însoțit călătoria lui Paul din acest an - https://open.spotify.com/playlist/32AgipHILH0RwvCi3EfS1C?si=c92245aaadd54a59